cespe
 

‹‹- Inapoi

Dezbatere la Centrul de Geopolitica si Antropologie Vizuala

"Kosovo-Romania: ieri, azi, maine"

28 ianuarie 2008

Pe fondul evolutiilor de pe scena politica mondiala in ceea ce priveste soarta provinciei Kosovo, Centrul de Geopolitica si Antropologie Vizuala a organizat o conferinta cu tema: "Kosovo si Romania: ieri, azi si maine". Invitatii au fost: George Roncea, corespondent de razboi in Serbia in perioada bombardamentelor NATO din 1999, Milan Petrovici, corespondentul ziarului "Politika", jurnalist si fost luptator in rezistenta sarba din al doilea razboi mondial, Vladimir Alexe, ziarist de investigatii, ziarul Ziua, Razvan Voncu, analist politica internationala, Eugen Popescu, Romanian Global News. Discutia fost moderata de prof.univ.dr. Ilie Badescu, presedintele Centrului. Principalele coordonate ale discutiilor au fost urmatoarele:

Soarta provinciei Kosovo va crea un precedent pe plan politic european si international, fiind pentru prima oara, dupa cel de-al doilea razboi mondial, cand granitele unui stat national european sunt puse deschis sub semnul intrebarii. Recunoasterea independentei Kosovo va duce la disparitia regulilor internationale si la declansarea "principiului dominoului", asa cum sublinia si jurnalistul sarb Milan Petrovici. Acesta concluzioneaza ca, astazi, Serbia se afla in aceeasi situatie in care se afla Romania in fata Dictatului de la Viena, din vara anului 1940.

Daca independenta Kosovo este admisa de occidentali pe criteriu etnic, atunci acesta ar putea deveni un "principiu" si pentru "solutionarea" problematicii din Voievodina, Osetia, Abhazia sau, de ce nu, din Covasna si Harghita. Se deschide astfel problematica Europei regiunilor intr-o maniera care denatureaza principiul suverantiatii statului de dupa Conferinta de Pace de la Paris, din 1947 si Helsinki din 1975. Mergand pe acest considerent, jurnalistul de investigatie George Roncea a subliniat ca nu intamplator zilele acestea s-a infiintat Partidul Civic Maghiar, care a anuntat deja ca militeaza pentru autonomie teritoriala pe criterii etnice, prin insusi statutul sau incalcand Constitutia tarii. Parlamentul ungar ar putea sustine "implementarea modelului Kosovo" in Transilvania si Voivodina daca provincia, astazi dominata de albanezi, va obtine independenta.

Vulcanul Kosovo este pe cale de a erupe, iar autoritatile occidentale se pare ca nu sunt constiente de acest lucru. Ramasa singura, Serbia isi indreapta atentia spre Rusia, care se pare, va fi invitata de aceasta sa-si stabileasca o prezenta militara. Prezenta militara a Rusiei in Serbia va modifica balanta strategica gandita de NATO in zona, ducand la prabusirea stabilitatii flancului sudic. Influenta Rusiei se resimte deja pe plan economic, aceasta consolidandu-si pozitia in zona si prin proiectatul gazoduct Southstream, care are deja sustinerea Bulgariei, Serbiei, Ungariei si Italiei. Totodata, Rusia controleaza mare parte din industria siderurgica si petroliera din Romania, are relatii speciale in domeniul energetic cu OMV Austria si MOL din Ungaria, iar viitorul presedinte rus Dimitri Medvedev a achizitionat recent o buna parte din proprietatile imobiliare din Muntenegru. Acest ultim aspect a fost subliniat de invitatul pe politica internationala, Razvan Voncu. Astfel, dupa ce a fost alungata din regiune prin pierderea razboiului rece la sfarsitul sec. XX, Rusia reintra in Balcani in forta, isi recastiga pozitiile de "putere eliberatoare" pe care le-a avut la 1870, ca urmare a actiunilor proislamiste si proalbaneze ale politicilor NATO si europene in regiune.

Ca riposta la strategia americana de incercuire a Rusiei, tactica folosita si de Reagan in timpul Razboiului Rece, pozitionarea bazelor militare rusesti in Republica Srpska si Serbia va muta punctul Charlie (din timpul Razboiului Rece, care se afla intre NATO si Tratatul de la Varsovia), in Serbia, aproape de granita Romaniei. In acest fel, Romania se va afla "intr-un punct de maxima tensiune", precizeaza Vladimir Alexe.

Mergand pe axa Romania-Kosovo, domnul Eugen Popescu de la Romanian Global News muta discutia in zona responsabilitatii sarbe in privinta actualei situatii geopolitice. Dl Popescu aduce in discutie problema romanilor din Timoc, Serbia, afectati de politica neprietenoasa a Belgradului in ceea-i priveste. "Cei peste 300 000 de romani din Timoc nu au dreptul la religie si la educatie in limba proprie, iar cele peste 80 000 de Biserici si peste 17 manastiri care au existat in perioada interbelica au disparut", precizeaza domnul Eugen Popescu.

Problematica minoritatilor a fost continuata a doua zi tot in cadrul Centrului de Geopolitica, impreuna cu Centrul European de Studii Covasna-Harghita si Centrul european de studii pe probleme etnice la lansarea cartii d-lui I. Lacatusu si a d-lui Ioan Solomon pe problema autonomiei tinutului secuiesc.


‹‹- Inapoi



















 
Web site and all contents © Copyright CESPE 2006, All rights reserved.