ROMÂNII MINORITARI DIN ROMÂNIA

  1. Subminare sistematică a învățământului românesc din Covasna: elevii înscriși la Colegiul Național „Mihai Viteazul”, singurul liceu teoretic cu predare în limba română din Sfântu Gheorghe, vor învăța din toamnă în containere modulare, întrucât autoritățile locale nu finalizează de cinci ani lucrările de reabilitare ale colegiului. Covasna Media, 30 iunie
  2. În urma recorectării, rata de promovare a bacalaureatului în județul Harghita a crescut de la 63,82% la 66,27%, ceea ce înseamnă că numărul elevilor promovați a urcat de la 1.351 la 1.403 – o diferență de 52 de elevi în plus. Ziar Harghita, 30 iunie
  3. Asociația Națională Cultul Eroilor „Regina Maria” – filiala Harghita lansează un apel public pentru salvarea monumentului ostașului român din Miercurea Ciuc, aflat într-o stare gravă de degradare, acuzând nepăsarea autorităților și cerând intervenții urgente din partea instituțiilor și implicare civică din partea comunității. Ziar Harghita, 3 iulie

MINORITĂȚI ETNICE (PREMISELE CREĂRII UNUI STAT MAGHIAR ÎN ROMÂNIA)

  1. O nouă justificare pentru demolarea unui simbol românesc din orașul Sfântu Gheorghe. Pentru a tempera nemulțumirea locuitorilor, primarul municipiului Sfântu Gheorghe, Antal Árpád, a declarat că hotelul Bodoc, un simbol al comunității românești din oraș, aflat acum în proces de demolare, reprezintă, în opinia sa, o „dovadă a agresiunii regimului comunist” asupra identității urbane a localității. Costul intervenției se cifrează la peste 2,2 milioane de lei fără TVA. Covasna Media, 30 iunie
  2. Absolvenții de liceu de etnie maghiară s-au apropiat semnificativ de media națională de promovare la Bacalaureat datorită examenului special la limba română. Este pentru prima oară când subiectele la limba română pentru minoritățile naționale sunt diferite de cele pentru absolvenții de etnie română. G4Media, 1 iulie

COMUNITĂȚI ISTORICE

  1. Sinodul BOR a calificat drept nejustificat și abuziv refuzul continuat al autorităților ucrainene de a recunoaște Asociația Religioasă „Biserica Ortodoxă Română din Ucraina”, deși aceasta îndeplinește toate condițiile stabilite de legislația ucraineană în vigoare (Basilica, 2 iulie). Înainte de emiterea comunicatului, ambasadorul Ucrainei în România a punctat pe marginea problemelor religioase între cele două țări doar lipsa recunoașterii din partea BOR a Bisericii Ortodoxe a Ucrainei creată pentru a prelua credincioșii de la instituția omoloagă afiliată Moscovei (Agerpres, 26 iunie). De asemenea, preoții români din regiunea Cernăuți susțin că au fost amenințați cu mobilizarea pe front de autoritățile ucrainene pentru că doresc afilierea la Biserica Ortodoxă Română. (Europa Liberă, 29 iunie)
  2. La Herța, comunitatea românească a comemorat, pe 28 iunie, eroii români căzuți în 1940, printr-un eveniment spiritual și cultural organizat de Societatea „Golgota”. Bucpress, 30 iunie
  3. Potrivit unui sondaj recent, PAS, partidul actualului președinte, nu ar avea majoritate în viitorul Parlament al Republicii Moldova, chiar dacă este pe primul loc în intențiile de vot. Hot News, 30 iunie
  4. Aproximativ 200 de elevi și profesori din școlile cu predare în limba română din Ucraina, care urmau să participe la tabere organizate de Guvernul României, au fost blocați abuziv de către vameșii ucrainenii, timp de cinci ore, la punctul de trecere a frontierei PTF Porubna (Tereblecea). Bucpress, 1 iulie
  5. Trei românce din afara granițelor se află printre cele 16 femei cu viață sfântă canonizate de Sfântul Sinod al BOR: aromânca Anastasia Șaguna, mama Sfântului mitropolit Andrei Șaguna, basarabeanca Blandina Gobjilă, învățătoare deportată în Siberia, și timoceanca Magdalena Cătălinici de la Mălainița. Basilica, 1 iulie

DIASPORA

  1. Dintre cele 191.000 de persoane care au emigrat din Italia în anul 2024, cca 18% (35.000) au fost rezidenţi români de lungă durată care s-au întors în ţara de origine. La baza fenomenului de revenire în patria natală se află, inclusiv, atât scăderea traiului de viață din peninsulă, cât și creșterea celui din România (în ultimii cinci ani salariul mediu brut s-a dublat) (Ziarul Financiar, 29 iunie). Cu toate acestea, pe fondul „exodului creierelor” din Italia (aproape jumătate dintre cei care părăsesc țara au studii superioare), Universitatea din Bologna a raportat o creştere de 24% a numărului de studenţi români pentru anul universitar 2024/2025 față de anul precedent (Ziarul Financiar, 29 iunie). Recent, Oana Țoiu, ministrul Afacerilor Externe, a pledat pentru recunoașterea diplomelor universitare din România de către celelalte țări europene. Edupedu, 1 iulie
  2. Copiii imigranţilor români din Italia reprezintă cel mai mare grup de studenţi străini născuţi în Italia. Ziarul Financiar, 29 iunie
  3. Un studiu amplu al Institutului Național de Statistică al Italiei a descoperit că adolescenții români reprezintă grupul etnic cel mai afectat de fenomenul bullying-ului. Curierul Italiei, 30 iunie
  4. Cca 36% din persoanele care se prostituau legal în Germania în anul 2024 aveau cetățenie română. Economica, 3 iulie