ROMÂNII MINORITARI DIN ROMÂNIA

  1. Asociația „Justinian Teculescu” a demarat lucrările de amenajare a casei memoriale din Voinești dedicate episcopului Justinian Teculescu, simbol al românilor din zonă. Covasna45, 9 martie
  2. Primăria comunei Chețani din județul Mureș și comunitatea locală de români fac un apel la donații pentru strângerea sumei de 80 de mii de lei necesară finalizării restaurării bisericii de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” situată în comună, monument istoric de secol XVIII. Cuvântul Liber, 12 martie

MINORITĂȚI ETNICE (EXTINDEREA STATULUI MAGHIAR ÎN ROMÂNIA)

  1. Sărbătorirea Zilei Maghiarilor de Pretutindeni de către comunitatea maghiară din România. Programul din Târgu Mureș cuprinde 11 evenimente majore desfășurate pe parcursul a trei zile, beneficiind de o susținere instituțională masivă prin punerea la dispoziție a infrastructurii publice (Palatul Culturii, Teatrul Național, Muzeul Județean, Cetatea Medievală) și de alocări logistice din bugetul local, spre deosebire de activitățile comunității românești, care rareori beneficiază de o susținere atât de concentrată (Zi de Zi, 2 martie). Județul Covasna marchează Ziua Maghiarilor de Pretutindeni printr-o serie de evenimente festive, parade și activități culturale, punctul central fiind prezența președintelui Ungariei, Tamás Sulyok, la manifestările de la Târgu Secuiesc (Covasna45, 10 martie). UDMR marchează evenimentul la Cluj-Napoca printr-un program dens, ce include procesiuni, slujbe ecumenice și ceremonii oficiale cu participare guvernamentală din Ungaria la monumentele istorice simbolice ale orașului (Știri de Cluj, 11 martie). La Miercurea Ciuc (județul Harghita), manifestațiile vor dura două zile și vor include, printre altele, un omagiu adus liderului revoluționarilor maghiari de la 1848. (Covasna Media, 12 martie)
  2. Manifestația de la Târgu Mureș dedicată Zilei Libertății Secuilor a reunit un număr tot mai scăzut de participanți, anul acesta fiind prezente aproximativ 300 de persoane care, susținute de lideri politici locali și activiști din alte țări cu regiuni separatiste, au reiterat prin discursuri și o petiție oficială cererea de autonomie teritorială a așa-zisului „ținut secuiesc” (Cuvântul Liber, 10 martie). Cu acest prilej, Szili Katalin, consiliera premierului ungar Viktor Orbán, a susținut public că așa-zisul drept la autodeterminare, ori cel la autonomie teritorială pentru așa-zisul „ținut secuiesc” ar fi, de fapt, o „responsabilitate europeană” necesară pentru stabilitatea regiunii. (Adevărul, 10 martie)
  3. Aproximativ 40% dintre alegătorii fără domiciliu în Ungaria înscriși să voteze la următoarele alegeri parlamentare din țara vecină sunt din România (203 mii din 476 de mii). Hirado, 11 martie
  4. Consiliul Local Sfântu Gheorghe a redus impozitele pentru persoanele fizice la nivelul minim permis de lege (România Actualități, 12 martie) în urma protestelor față de mărirea acestora la începutul anului. (Digi24, 23 ianuarie)

COMUNITĂȚI ISTORICE

  1. În cadrul întâlnirii de la București cu Volodîmîr Zelenski, președintele Nicușor Dan a preluat narativul Kievului, declarând că subordonarea bisericilor românești către o structură a BOR este o problemă ce trebuie rezolvată „între biserici”, ignorând faptul că blocajul actual este unul administrativ, statul ucrainean nerecunoscând înregistrarea oficială a cultului. Știri pe Surse, 12 martie
  2. Președinții Ucrainei și României au semnat la București un parteneriat strategic între cele două țări în virtutea căruia, în ceea ce privește minoritatea românească din țara vecină: a) se va sărbători Ziua Limbii Române în Ucraina pe data de 31 august; b) citându-l pe președintele României: „Ucraina are o reformă a educației. Prin perspectiva acestui document, face o excepție pentru minorități ca să-și poată desfășura educația în localitatea lor în limba maternă”; c) reforma educației, prin care din 20 de licee cu predare în limba română vor rămâne cel mai probabil 4, se va pune în aplicare în anul 2027 după cum era stabilit, președintele României dând asigurări că până în 2027 niciun liceu nu va dispărea. Radio Chișinău, 12 martie
  3. Ministerul Educației din România, reducând fondul total de burse cu 40%, a eliminat pentru studenții basarabeni posibilitatea de a cumula bursa de merit cu cea pentru românii de pretutindeni și de a beneficia de ajutor financiar pe perioada verii. Radio Moldova, 8 martie
  4. Guvernul Republicii Moldova s-a rupt definitiv de Comunitatea Statelor Independente (CSI), organizație internațională controlată de Rusia, denunțând recent acordurile fundamentale de aderare. Digi24, 11 martie
  5. Românii din satul Probotești, situat în Ținutul Herța al regiunii Cernăuți (Ucraina), le-au comemorat pe româncele din regiune supuse persecuțiilor staliniste, deportărilor în Siberia și la muncă silnică în Donbas. Animafori News, 12 martie

DIASPORA

  1. Ambasada României în Italia va promova literatura contemporană din România în capitala peninsulei printr-o serie de evenimente în luna martie. Gazeta Românească, 5 martie
  2. Asociația ROUNIT desfășoară în prezent proiectul „Românii Revin. România Crește”, prin care dorește să faciliteze contactul diasporei din mai multe țări occidentale cu economia din țară. Pe 3 martie, comunitatea de afaceri românească din Italia s-a întâlnit la Milano cu reprezentanți ai mediului economic din România. În cadrul discuțiilor s-a propus ideea dezvoltării unei platforme de business networking prin care diaspora să treacă de la rolul tradițional de susținător financiar al familiilor din țară la statutul de investitor și partener strategic în dezvoltarea economiei românești (Gazeta Românească, 3 martie). Asociația ROUNIT va organiza un eveniment similar pe 22 martie la Londra pentru diaspora din Marea Britanie. (Știri pe Surse, 11 martie)
  3. Parohia „Sf. Ioan cel Nou de la Suceava” din Viena a organizat pe 7 martie conferința intitulată „Chipuri feminine de credință, curaj și demnitate”, prin care comunitatea românilor din capitala Austriei a putut cunoaște poveștile femeilor din rezistența anticomunistă. Basilica, 5 martie