ROMÂNII MINORITARI DIN ROMÂNIA

  1. Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș a respins declarațiile președintelui „Consiliului Național Secuiesc” privind autonomia așa-zisului „ținut secuiesc”, afirmând că astfel de idei contravin, de fapt, Constituției României și principiului statului unitar, suveran și indivizibil (Evenimentul Zilei, 5 noiembrie). Balázs Izsák, președintele Consiliului, a susținut că autonomia teritorială a „ținutului secuiesc” nu contrazice Constituția României, ci doar interpretările așa-zis etniciste ale acesteia, explicând că suveranitatea națională ar trebui să fie înțeleasă ca un drept al tuturor cetățenilor, nu doar al grupului etnic român, trăgând concluzia eronată că „autonomia nu contrazice indivizibilitatea României, ci mai degrabă o consolidează”. (Maszol, 3 noiembrie)
  2. Prefectura județului Harghita, alături de alte instituții și asociații, va organiza o serie de evenimente dedicate Zilei Naționale a României sub tema „Unire-n cuget și-n simțiri” între octombrie și decembrie 2025. Ziar Harghita, 4 noiembrie

MINORITĂȚI ETNICE (EXTINDEREA STATULUI MAGHIAR ÎN ROMÂNIA)

  1. Primarul din Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, a declarat că politicile actuale favorizează marile orașe, în special Capitala, riscând să transforme restul țării într-un „deșert economic și demografic”. Discursul primarului este frecvent întâlnit la liderii maghiari din centrul țării, deși localitățile conduse de aceștia beneficiază anual de contribuții nete importante de la bugetul de stat (Radio România Tg. Mureș, 3 noiembrie). Recent, autoritățile locale din Sfântu Gheorghe au luat în primire noul spital de pneumologie construit în municipiu cu sprijinul Companiei Naţionale de Investiții (CNI), care operează sub autoritatea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației condus de etnicul maghiar Cseke Atilla. Mesagerul de Covasna, 6 noiembrie
  2. Capitalul maghiar tot mai prezent pe piața imobiliară din România. Dezvoltatorul Cordia, deținut de antreprenorii Péter și Gábor Futó (tată și fiu), aflați în clasamentul celor mai bogați etnici maghiari din lume, au în plan construirea celui mai mare ansamblu rezidențial realizat de aceștia în România în zona Școlii Americane din cartierul Pipera, orașul Voluntari (lângă București). Profit, 31 octombrie

COMUNITĂȚI ISTORICE

  1. Semnificația geopolitică a Catedralei Mântuirii Neamului. Laurențiu Pleșca, cercetător la Centrul Român de Studii Ruse al Universității din București, susține că, prin construirea Catedralei, care a devenit cea mai mare din lumea ortodoxă detronând în dimensiuni Catedrala „Sfinților Petru și Pavel” din Sankt Petersburg (Rusia), Biserica Ortodoxă Română a obținut în Republica Moldova un avantaj în competiția de putere soft cu Patriarhia Moscovei. Astfel, Biserica Ortodoxă Română s-a prezentat ca o alternativă în fața clericilor Mitropoliei Moldovei, organism religios rusesc, încurajându-i astfel să revină la Mitropolia Basarabiei afiliată Patriarhiei Române. Deschide, 4 noiembrie
  2. Acoperișul Liceului „Gheorghe Asachi” din Herța, regiunea Cernăuți (Ucraina), liceu cu predare în limba română (Edupedu, 25 octombrie), a fost renovat cu sprijinul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, inițiativa aparținând Asociației Profesorilor de Etnie Română din Regiunea Cernăuți (AVERCHO). (Bucpress, 3 noiembrie)
  3. Cu acordul partidului PAS, condus de președintele Maia Sandu, Vlad Bătrîncea, cel care în anul 2015 a rupt harta României Mari în sala de ședințe a legislativului ca protest la distribuirea ei în instituțiile de învățământ din Republica Moldova, a fost reales în funcția de vicepreședinte al Parlamentului statului vecin. Podul, 31 octombrie
  4. O delegație a Parlamentului României din care a făcut parte vicepreședintele Senatului și  președintele Comisiei pentru Românii de Pretutindeni (Senat) a vizitat comunitatea românească din regiunile Voivodina și Timoc (Serbia). Ovidiu Doru Ursu, 1 noiembrie
  5. Președintele Comisiei pentru politică externă a Senatului a cerut, printr-o interpelare, explicații Guvernului României și ministrului Afacerilor Externe privind stadiul instituirii în Ucraina a Zilei Limbii Române (31 august) inițiativă a comunității românești din țara vecină ignorată timp de aproape doi ani de autoritățile ucrainene. Bucpress, 6 noiembrie
  6. Viceprim-ministrul țării vecine susține, fără a oferi prea multe detalii, că sprijinul financiar acordat de statul maghiar minorităților din Ungaria s-a mărit „de șase ori în ultimii ani”, numărul școlilor dedicate minoritarilor a crescut de zece ori din anul 2010 și până în prezent (de la 12 la 112), iar „cadrele didactice care predau în instituțiile minorităților beneficiază de un spor salarial de 40%”. Hirado, 4 noiembrie

DIASPORA

  1. Fenomenul emigrării creierelor din România („brain drain”). Potrivit platformelor de consultanță educațională, Olanda rămâne prima alegere a tinerilor români care pleacă la studii în străinătate. Spania și Germania, pe de altă parte, au atras de două ori mai mulți candidați pentru anul universitar viitor. Programele de studii în limba engleză, taxele scăzute și bursele care pot acoperi integral costurile de școlarizare alimentează migrația academică către aceste țări. Mai mult decât atât, statul olandez oferă studenților care lucrează un ajutor lunar de câteva sute de euro. Știrile ProTv, 31 octombrie
  2. Avantaje pentru bandantele de etnie română din Italia. În urma reînnoirii Contractului Colectiv Național de Muncă Domestică, salariul minim cuvenit bandantelor a crescut „cu câteva sute de euro anual”, acestea beneficiind și de o nouă zi de concediu. Național, 7 noiembrie
  3. Octav Stroici, un sucevean de 66 de ani emigrat în Italia, a decedat lucrând la restaurarea Turnului dei Conti, din centrul Romei, după ce o parte din clădire s-a prăbușit peste el, cazul fiind puternic mediatizat în țara peninsulară. Curierul Italiei, 4 noiembrie
  4. Episcopia Ortodoxă Română a Italiei a organizat pe 2 noiembrie la Palermo (Italia) cea de-a IV-a ediție a Festivalului „Din inimă de român” la care au participat, pe lângă membrii comunității românești, reprezentanți ai autorităților italiene și ai Consulatului României la Catania. Știri pe Surse, 4 noiembrie