ROMÂNII MINORITARI DIN ROMÂNIA

  1. Instanțele de judecată au obligat definitiv Consiliul Local Târgu Mureș să voteze motivat proiectul de urbanism al unui om de afaceri român, după ce aleșii UDMR au blocat investiția timp de ani de zile prin ceea ce judecătorii au numit „exces de putere”, pe fondul unor presiuni pentru un schimb de terenuri și a unui discurs bazat pe manipulări etnice legate de proximitatea Monumentului „Secuilor Martiri”. Cuvântul Liber, 20 martie

MINORITĂȚI ETNICE (EXTINDEREA STATULUI MAGHIAR ÎN ROMÂNIA)

  1. Licitația pentru terenul de sub Casa de Cultură a Sindicatelor din Sfântu Gheorghe, a fost suspendată de ANAF. Motivul îl reprezintă lansarea platformei eLicitaţiiANAF, care marchează trecerea de la licitațiile fizice la un proces digital. Covasna Media, 27 martie
  2. Compania aeriană maghiară Wizz Air a lansat noi rute de la Aeroportul Internaţional „Transilvania” din Târgu Mureș. Hirado, 30 martie

COMUNITĂȚI ISTORICE

  1. Comunitatea românească din Ucraina semnalează că liceele bilingve din această țară sunt o metodă de ucrainizare a școlilor românești. Astfel, din 34 de licee cu predare în limba română, în 2027 vor mai fi doar patru licee în comunitățile: Cernăuți, Dimca, Herța, Ostrița, și nouă bilingve  (cu clase cu predare în limba română și ucraineană) – în comunitățile Mămăliga, Noua Suliță, Mahala, Tărășeni, Hliboca, Crasna, Pătrăuți, Storojineț, Ciudei. Zorile Bucovinei, 29 martie
  2. Tinerii români din comunitățile istorice aflate în afara României sunt invitați să participe la ediția din anul 2026 a festivalului de muzică populară „Strugurele de Aur”. BucPress, 30 martie
  3. Momentul unirii Basarabiei cu România la 27 martie 1918 a fost sărbătorită la Chișinău printr-o serie de manifestații culturale: inaugurarea Cimitirului Eroilor Români din Chișinău, eroi români căzuți în anul 1918, în lupta pentru apărarea Unirii Basarabiei cu România precum și eroi căzuți în anul 1941, urmată de Simpozionul „Regina Maria – Regina Marii Uniri”, organizarea de către Universitatea de Stat din Moldova, Biblioteca Națională a Republicii Moldova, Muzeul Național de Istorie a Moldovei și Teatrul Național „Mihai Eminescu” (Agerpres, 27 martie). Președintele statului vecin nu a fost prezent la nicio manifestație în memoria dedicată actului unirii, participând, însă, în aceeași zi, la Adunarea Generală a Judecătorilor din Republica Moldova (Președinția Republicii Moldova, 27 martie). Totuși, Maia Sandu a transmis un mesaj pe rețelele de socializare care s-a încheiat astfel: „Cu România la braț, vom reuși să îndeplinim dezideratul generației noastre – să revenim în familia europeană, să ne modernizăm și să ne protejăm democrația și pacea”. (Maia Sandu, 27 martie)
  4. Documentarul „Comunități românești din nordul Maramureșului”, realizat de Centrul European de Studii în Probleme Etnice al Academiei Române, în parteneriat cu Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș, a fost lansat online pentru a ilustra capacitatea de rezistență culturală și eforturile de conservare a limbii și tradițiilor în rândul românilor din Dreapta Tisei. BucPress, 30 martie
  5. La 1 aprilie 2026 s-au împlinit 85 de ani de la Masacrul de la Fântâna Albă, moment în care aproximativ 3.000 de români nevinovați au fost uciși de grănicerii sovietici în încercarea de a trece granița spre România. Eveniment istoric a fost marcat prin ceremonii religioase și culturale la Varnița (Ucraina) și la Mănăstirea Putna, unde se află „Portalul Memorial Golgota Neamului”, marcând totodată Ziua națională de cinstire a victimelor represiunilor sovietice din Basarabia, nordul Bucovinei și ținutul Herța (Radio România Iași, 1 aprilie), Ministerul Afacerilor Externe a punctat acest moment printr-un discurs în care a subliniat faptul că „Victimele au dreptul la memorie, cu atât mai mult cu cât cei responsabili de acest masacru nu au fost niciodată deferiți justiției. Memoria, în acest caz, este singura formă de reparație morală”. (MAE, 1 aprilie)

DIASPORA

  1. Camera Deputaților din Italia a găzduit o conferință de presă dedicată unei inițiative legislative ce vizează recunoașterea comunității românești drept minoritate lingvistică națională. Proiectul, susținut de partidul Lega, propune modificarea Legii nr. 482/1999 pentru a include limba română pe lista limbilor protejate oficial de statul italian. În încheierea evenimentului, vicepremierul Italiei, Matteo Salvini a lăudat comunitatea românească. „Comunitatea română reprezintă astăzi cea mai mare comunitate străină din Italia și constituie un exemplu concret de integrare pozitivă, bazată pe muncă, familie, antreprenoriat și participare la viața socială a țării noastre. Este comunitatea cea mai reprezentativă, limba cea mai răspândită și, după cea italiană, comunitatea de lucrători și lucrătoare cea mai numeroasă din Italia”. Știri Diaspora, 30 martie