ROMÂNII MINORITARI DIN ROMÂNIA

  1. Rezistență prin cultură:
    • Între 22 și 25 octombrie la Sfântu Gheorghe (Covasna) va avea loc cea de-a XXXIII-a ediţie a Zilelor „Andrei Şaguna” organizată de Liga Cultural-Creştină „Andrei Şaguna” cu sprijinul financiar al Secretariatului General al Guvernului României. Mesagerul de Covasna, 9 octombrie
    • Centrul European de Studii Covasna-Harghita (CESCH) va continua și în acest an proiectul demarat în anul 2020 de a digitaliza documente istorice privitoare la comunitatea românească din sud-estul Transilvaniei. Mesagerul de Covasna, 9 octombrie
    • Festivalul coral „George Sbârcea” organizat de Fundația „Mihai Viteazul” pe 4 și 5 octombrie a reunit, și în acest an, la Sfântu Gheorghe, coruri de copii, tineri și adulți din județele Covasna, Harghita și Brăila. Mesagerul de Covasna, 6 octombrie 

MINORITĂȚI ETNICE (PREMISELE CREĂRII UNUI STAT MAGHIAR ÎN ROMÂNIA)

  1. Legături între conducerea țării și liderii etnicilor maghiari.
    • La cel de-al XVII-lea congres al UDMR organizat pe 10 octombrie în județul Cluj au participat premierul Ungariei, omologul român, precum și liderul PSD (Cotidianul, 9 octombrie). Când, în cadrul congresului, s-a intonat imnul așa-zisului ținut secuiesc, premierul României nu a părăsit sala, deși Sorin Grindeanu, liderul PSD, a făcut-o. Dan Andronic, 10 octombrie
    • Ludovic Orban a fost numit de Nicușor Dan consilier prezidențial (G4Media, 6 octombrie), după ce, în campania electorală, declara că „Nu mai putem accepta prostul satului în fruntea statului”. (Ludovic Orban)
  2. Autoritățile locale din județele Covasna, Harghita și Mureș vor organiza între 15 și 25 octombrie a XVI-a ediție a zilelor așa-numitului „ținut secuiesc”, promovând astfel așa-zisul ținut din postura de instituție publică. Ziar Harghita, 8 octombrie
  3. Kelemen Hunor, liderul UDMR, a anunțat că va depune plângere penală împotriva unor persoane necunoscute, după ce suporteri ai echipei de fotbal Universitatea Cluj au smuls steaguri secuiești şi maghiare în mai multe localități din județul Harghita. Hirado, 6 octombrie

COMUNITĂȚI ISTORICE

  1. Istoricul George Mocanu clarifică publicului confuziile identitare din Republica Moldova:
    • „Basarabia este o provincie românească anexată de Rusia a cărei denumire a fost extinsă la tot teritoriul dintre Prut și Nistru care aparținuse voievodatului Moldovei. Prin «basarabeni» românii din dreapta Prutului înțeleg moldovenii din stânga Prutului, care își asumă o identitate românească, sunt parte a culturii românești și (mulți dintre cei care își asumă acest nume) doresc unirea Basarabiei cu România”;
    • „Și acum vine viclenia neo-menșevică de Chișinău care vrea să impună românilor să nu mai folosească termenul de «basarabean» ci pe cel de «moldovean» atunci când vine vorba de oamenii din stânga Prutului. Pentru neo-menșevicii de la Chișinău „moldovean” are sensul de «cetățean al Republicii Moldova» – Republica Moldova fiind creația sovietică de la 1924 în stânga Nistrului, extinsă după 1939 și în dreapta Nistrului prin înțelegerea dintre Hitler și Stalin, menținută pe perfuzii după aparenta disoluție a Uniunii Sovietice. «Moldovean» cu sensul de «cetățean al Republicii Moldova» implică promovarea moștenirii mândriei sovietice de tip «noi suntem născuți în URSS», asigurarea unei superiorități față de românii din dreapta Prutului «noi am făcut parte dintr-un imperiu, mergeam cu trenul până la Pacific»”;
    • „«Moldoveanul» ex-sovietic se suprapune doar fonetic «moldoveanului» din dreapta Prutului. Moldoveanul din Vrancea sau Vaslui nu are în conștiința sa identitară moștenirea imperială sovietică, el se simte român și nu are o problemă cu asta”. Podul, 7 octombrie
  2. Consiliul Național al Minorității Naționale a Românilor din Serbia, organism care ar trebui să apere interesele românilor din Serbia, este dominat de membrii propuși de către partidul de guvernământ din țara vecină. Majoritatea impusă afișează un comportament discriminatoriu față de „opoziția” formată din reprezentanți ai comunității românești (din partea Partidului Român) ținând ședințele online, ori transmițând convocatoarele în limba sârbă. Jurnal Românesc, 25 septembrie
  3. Doar 2.247 de persoane, adică aproximativ 8% din toți cei care se declară români în Serbia, au dobândit cetățenia română în ultimii zece ani, deși în anul 2015 legea cetățeniei din România a fost schimbată pentru a veni în ajutorul comunității românești din Valea Timocului și Voivodina (Serbia). Jurnal Românesc, 2 octombrie

DIASPORA

  1. La ultima sesiune de finanțare din bani publici a proiectelor care vizează comunitățile de români din străinătate (1 octombrie), Departamentul pentru Românii de Pretutindeni a respins în masă proiectele de cumpărare și construcție de biserici ortodoxe pentru comunitățile de români din diaspora (Occidentul Românesc, 7 octombrie), în contextul în care ajutorul acordat de Departament Bisericii Ortodoxe Române a fost atacat în presă în vara acestui an. Dela0, 8 august
  2. Între 2 și 6 octombrie 2025 a avut loc cea de-a III-a ediție a Festivalului de Carte și Arte al Românilor de Pretutindeni – CultuRO – în orașul Alcalá de Henares (Madrid). Știri pe Surse, 9 octombrie