ROMÂNII MINORITARI DIN ROMÂNIA

  1. În cea de-a doua zi a Universității de Vară „Izvoru Mureșului”, ediția a XXII-a, problematica românilor numeric minoritari a fost adusă în atenția deputaților și senatorilor prezenți, la dezbatere luând parte și dr. Ioan Lăcătușu, liderul comunității românești. Mesagerul de Covasna, 21 octombrie
  2. Corneliu Ţepeluş, etnic român din județul Harghita, preocupat de problema comunității românești din Serbia, a prezentat cauza românilor din Timoc în Parlamentul European la invitația europarlamentarului Șerban Dimitrie Sturza. Informația Harghitei, 21 octombrie

MINORITĂȚI ETNICE (PREMISELE EXTINDERII STATULUI MAGHIAR ÎN ROMÂNIA)

  1. În contextul alegerilor de anul viitor din Ungaria, Guvernul condus de Viktor Orbán a alocat în luna aprilie aproximativ 18 milioane de euro către 16 companii din România (din regiunea istorică a Transilvaniei), multe având legături politice cu UDMR și cu persoane apropiate de partidul Fidesz, printr-un sistem opac de finanțări gestionat de Fundația Pro Economica, folosită ca instrument de influență politică și economică în țară (Snoop, 22 octombrie). Așa se face că PIB-ul pe cap de locuitor al județelor Covasna și Harghita a urcat față de acum zece ani cu 13 locuri în clasamentul județelor din țară, depășind Suceava, Galațiul ori Bacăul. (Petrișor Peiu, 23 octombrie)
  2. Zeci de reprezentanți ai comunității rome au ieșit în stradă, la Târgu Jiu, pentru a protesta faţă de proiectul de lege inițiat de ministrul Muncii, tot de etnie romă, și al Mediului prin care sunt interzise căsătoriile între minori sub sancțiunea pedepsei cu închisoarea, apelând la respectul pentru tradițiile minorității. Ziare, 19 octombrie
  3. Clubul de fotbal Csíkszereda a fost amendat cu 30 mii lei pentru afișarea steagurilor Ungariei și ale așa-zisului „Ținut Secuiesc” la un meci din Superligă (Golazo, 20 octombrie). Reacționând, Tánczos Barna (UDMR), viceprim-ministrul României, a transmis pe rețelele de socializare că: „Steagul secuiesc nu este interzis în România și nu va fi niciodată”. (Maszol, 21 octombrie)

COMUNITĂȚI ISTORICE

  1. Barometrul social 2025, realizat de Institutul de Studii Politice și Capital Social din Cernăuți, demonstrează că, după patru ani de război, românii din Ucraina trăiesc între oboseală, migrație și dorința de a-și păstra identitatea, confruntându-se cu depopularea, scăderea accesului la educația în limba maternă și lipsa sprijinului României, în timp ce familia, biserica și limba maternă rămân principalele repere de rezistență culturală. Bucpress, 20 octombrie
  2. Ambasadorul Federației Ruse în Republica Moldova a acuzat Mitropolia Basarabiei că încearcă să cumpere preoți și să acapareze parohiile locale. Ziarul Veridica a dezmințit acuzațiile, demonstrând că preoții care părăsesc Mitropolia Moldovei și revin la cea a Basarabiei o fac pentru că Patriarhia Rusă, de care ține prima, susține războiul împotriva Ucrainei, avantajele financiare ale revenirii fiind, de altfel, modice, aceștia primind, ca orice preot al Patriarhiei Române, doar un salariu de 250 de euro/lună. De asemenea, Mitropolia Moldovei este cea care, de fapt, în anul 2003, a acaparat cca 27 de biserici parte a Mitropoliei Basarabiei în baza unui contract semnat în condiții neclare cu Ministerul Culturii din Republica Moldova în timpul guvernării comuniste. Veridica, 22 octombrie
  3. „Așa arată recunoștința Ucrainei: autoritățile din Cernăuți închid 16 licee cu predare în limba română”. Active News, 23 octombrie
  4. La Universitatea de Vară „Izvoru Mureșului” – ediția a XXII-a, desfășurată în acest an la Senatul României, românii din mai multe comunități istorice (Basarabia și Bucovina de Nord) au putut să-și expună problemele în fața autorităților prezente, inclusiv în fața consilierul prezidențial onorific pentru relația cu românii de pretutindeni. Agerpres, 20 octombrie
  5. Cimitirul eroilor români din Ursoaia, raionul Căușeni, Republica Moldova, unde sunt înmormântați ostașii căzuți în luptele pentru eliberarea Basarabiei de ocupantul sovietic din anul 1941, a fost reamenajat și sfințit după opt decenii, în cadrul unei ceremonii dedicate Zilei Armatei Române. Știri, 22 octombrie

DIASPORA

  1. Tendința de revenire în țară a românilor s-a inversat. Dacă în anul 2022 s-au întors în România 54.839 persoane, în anii 2023 și 2024 numărul acestora s-a redus aproape la jumătate (în 2023 – 29.830 de persoane, iar în 2024 – 28.431). Profit, 20 octombrie
  2. La prestigioasa Universitate din Cambridge s-a înființat cel de-al doilea lectorat de limba română dintr-o universitate britanică după cel inaugurat în anul 2012 la Universitatea din Oxford. Basilica, 20 septembrie
  3. Nevoia de acasă. Departe de satul natal din Ardeal, doi români își păstrează identitatea  reproducând în inima Angliei felul țărănesc de a fi: și-au înființat în acest sens propria gospodărie, trăind după cutuma bunicilor. Adevărul, 20 septembrie