ROMÂNII MINORITARI DIN ROMÂNIA

  1. Unul dintre cei patru câștigători ai etapei județene a concursului de cultură și educație financiar-contabilă organizat în Sfântu Gheorghe este român. Mesagerul de Covasna, 27 aprilie
  2. În contextul depunerii moțiunii de cenzură împotriva prim-ministrului Ilie Bolojan, PSD și-a retras reprezentanții din funcțiile de subprefect din județele unde românii reprezintă o minoritate numerică locală, respectiv subprefectul de Satu Mare (Buletin de Carei, 28 aprilie) și subprefectul de Covasna. (Agerpres, 28 aprilie)

MINORITĂȚI ETNICE (EXTINDEREA STATULUI MAGHIAR ÎN ROMÂNIA)

  1. Viktor Orban, liderul Fidesz-KDNP şi prim-ministru în exercițiu, a declarat sâmbătă că va renunţa la mandatul câștigat în urma recentelor alegeri parlamentare din Ungaria. Acesta susține că se va concentra pe „reorganizarea părții naționale”. Știrile ProTV, 25 aprilie
  2. Fondatorul unei „Insule Tisza” în Transilvania, o rețea informală de susținători ai noului partid de guvernământ din Ungaria, a anunțat înființarea unui nou partid în țara noastră, Partidului Unității Maghiare din România (RMEP), potrivit presei de la Budapesta. István Kátai, actor originar din Sfântu Gheorghe, a anunțat lansarea iar în paralel purtătorul de cuvânt al UDMR și-a exprimat speranța că noua formațiune nu are legătură cu Tisza, partidul condus de Péter Magyar. Hot News, 27 aprilie
  3. O statuie în mărime naturală a poetului şi revoluţionarului paşoptist Petőfi Sándor a fost amplasată în municipiul Sfântu Gheorghe. Primarul municipiului Sfântu Gheorghe, Antal Árpád, a declarat că viziunea artistică pune accent pe dimensiunea literară a lui Petőfi şi mai puţin pe cea a revoluţionarului sub care este consacrat în mentalul colectiv. „Este o statuie care cu siguranță unora le va plăcea şi altora nu. Asta e o chestiune subiectivă, dar ceea ce este important e că noi nu am vrut să îl ilustrăm pe Petőfi Sándor revoluţionarul, ci pe Petőfi poetul”. În acest context cultural, Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş a solicitat municipalităţii amplasarea unui bust dedicat poetului naţional Mihai Eminescu, argumentând că un astfel de monument ar reprezenta „un omagiu necesar şi firesc adus poetului nepereche, dar şi un simbol al respectului faţă de valorile culturale naţionale”. În replică, primarul Árpád a declarat că este „o chestiune despre care se poate discuta”. Mesagerul de Covasna, 29 aprilie

COMUNITĂȚI ISTORICE

  1. Într-un interviu acordat publicației Le Monde, președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a subliniat că aderarea la Uniunea Europeană reprezintă „o strategie de supraviețuire ca stat democratic”, în contextul presiunilor exercitate de Rusia. Pe de altă parte, Maia Sandu nu exclude nici scenariul reunificării cu România, pe care îl consideră o posibilă cale de accelerare a integrării europene. Știrile ProTV, 29 aprilie
  2. Uniunea Scriitorilor din România și Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova susțin introducerea pe agenda publică a proiectului unionist și transformarea lui într-o prioritate națională, transpartinică, a românilor din România și Republica Moldova. Indiferent de opțiunile ideologice, diferite în pluralismul democratic, românii de pe cele două maluri ale Prutului au o tradiție, un teritoriu, o istorie, o limbă, o cultură și o literatură comune și, în fond, aceeași identitate națională. Agerpres, 30 aprilie

DIASPORA

  1. Limba română are, din toamna anului trecut, un loc oficial în una dintre cele mai prestigioase universități din lume. La Universitatea Cambridge, un lectorat dedicat limbii române este coordonat de dr. Ștefania Costea, absolventă a aceleiași instituții și cercetătoare în lingvistică. Libertatea, 27 aprilie
  2. Doctoranzi români din Marea Britanie au fost premiați pentru excelență academică în cadrul finalei competiției Premiile Sir George Iacobescu 2026. Evenimentul a fost organizat de Ambasada României în Regatul Unit. Basilica, 27 aprilie
  3. În Parlamentul Marii Britanii s-a discutat în cadrul unei întâlniri de lucru despre introducerea limbii române la examenul GCSE (la absolvirea studiilor obligatorii la 16 ani). La întâlnire au participat părinți și copii români, deputați ai Camerei Comunelor, diplomați și membrii ai Arhiepiscopiei Marii Britanii și Irlandei de Nord (Basilica, 29 aprilie). Tessa Dunlop, inițiatoarea campaniei de introducere, căsătorită cu un român și mamă a două fete, a declarat că „habar nu am cum am ajuns să avem 20 de limbi străine recunoscute în sistemul nostru de examene, dar limba română, a doua cea mai vorbită limbă străină aici în Marea Britanie, nu este una dintre ele. Douăzeci de limbi străine și limba română lipsește. Și dacă vorbim de DEI în Marea Britanie – Diversitate, Egalitate, Incluziune – nu avem niciuna dintre ele pentru populația noastră venită din România”. (RFI, 28 aprilie)