ROMÂNII MINORITARI DIN ROMÂNIA

  1. Ziua Armatei României, 25 octombrie, a fost sărbătorită, sâmbătă, în municipiul Miercurea-Ciuc, la Monumentul Ostașului Necunoscut, printr-o ceremonie militară şi religioasă. Informația Harghitei, 25 octombrie
  2. În prezența premierului României și a mai multor oficiali, Ziua Armatei Române a fost sărbătorită la Monumentul Ostașului Necunoscut din Carei (Buletin de Carei, 27 octombrie), ultima localitate din Ardealul anexat de hortiști, eliberată de armata română (Defense România, 25 octombrie). Monumentul rămâne însă împrejmuit de copaci înalți de tuia, de mai bine de zece ani, așa cum a hotărât administrația locală condusă de UDMR, care a ignorat multiplele sesizări făcute de comunitatea românească (Anchete Online, 24 mai)

MINORITĂȚI ETNICE (EXTINDEREA STATULUI MAGHIAR ÎN ROMÂNIA)

  1. Așa-zisul „Consiliul Național Secuiesc” a organizat și în acest an „Ziua autonomiei Ținutului Secuiesc”, eveniment în cadrul căruia s-a solicitat acordarea autonomiei teritoriale pentru așa-zisul „ținut” (Hirado, 27 octombrie). La câteva zile distanță, deputatul Kulcsár-Terza József-György (UDMR), care de când a fost ales, în anul 2016, a depus în repetate rânduri un proiect de lege pentru obținerea autonomiei, a citat din proclamația rezultată în urma evenimentului, la tribuna Camerei Deputaților din România, declarând: „Noi în Ardeal și în Ținutul Secuiesc suntem acasă și nu vom pleca niciodată. Iar dacă vreodată cineva va trebui să plece, nu noi vom fi aceia” (Observator, 30 octombrie). În urma acestei declarații la limita legii, niciuna dintre instituțiile statului nu a luat vreo măsură. Mihai Tîrnoveanu declara pe marginea acestui subiect: „Culmea nesimțirii, ticăloșiei, a tupeului «politic» unguresc a fost declarația că «România este rușinea Europei», pentru că nu respectă drepturile minorității maghiare! (…) Adică UDMR este băgat în parlament inclusiv cu voturi din Teleorman si Vaslui pentru a trece pragul electoral cu un amarat de procent de 5-6%, este la guvernare de 30 de ani, cu miniștri în posturi cheie, cu cei mai șovini reprezentanți cu dublă cetățenie româno-maghiară în CSAT și Curtea Constituțională, prefecți, secretari, subsecretari de stat, așadar cu tot ce trebuie pe toate palierele instituțiilor statului din România, dar ce să vezi, tot România este rușinea Europei pentru că nu sunt respectate drepturile lor!” (Tîrnoveanu, 31 octombrie)
  2. Înainte de meciul de fotbal dintre FK Csikszereda Miercurea Ciuc și Sepsi OSK, clubul din Miercurea Ciuc a emis un comunicat ce a provocat tensiuni, întrucât a invocat din nou așa-zisul „ținut secuiesc” (Antena Sport, 28 octombrie). După încheierea meciului, presa din Ungaria a descris partida ca pe „Cupa Ținutului Secuiesc”, un duel între două echipe care „duc mai departe spiritul fotbalului maghiar din Transilvania” (GSP, 29 octombrie). Pe de altă parte, clubul de fotbal FK Csíkszereda, finanțat de guvernul maghiar (Transtelex, 30 septembrie), nu va mai acorda acreditare la meciurile sale presei din România, pe motiv că aceasta ar promova „maghiarofobia şi incitarea la ură”. Decizia vine după ce presa românească a semnalat că acest club se identifică cu așa-zisul „ținut secuiesc”, care este o construcție artificială și neconstituțională. (Hirado, 30 octombrie)
  3. Peste un sfert dintre persoanele angajate în județul Harghita în primele trei trimestre din 2025 (713 din 2.698) sunt tineri de sub 25 de ani. Informația Harghitei, 27 octombrie
  4. În judeţul Covasna vor fi înfiinţate în următorii trei ani șase centre de tineret din fonduri europene. Mesagerul de Covasna, 27 octombrie
  5. Ghidul Michelin, cel mai vechi şi prestigios reper internațional al ospitalităţii, a inclus recent în selecţia sa Bethlen Estates Transylvania, aceasta fiind singura unitate din Transilvania aflată pe cunoscuta listă. Ziarul Financiar, 26 octombrie

COMUNITĂȚI ISTORICE

  1. Ucraina închide agresiv școli românești, Ministerul Educației din România propune consultări: ministrul educației din România, Daniel David, a propus omologului său ucrainean organizarea unor consultări bilaterale, pentru a proteja dreptul etnicilor români din Ucraina de a învăța în limba maternă, în contextul reformei educaționale de la Kiev, care va reduce numărul liceelor cu predare în limba română de la 20 la patru. Bucpress, 30 octombrie
  2. Uniunea Culturală a Rutenilor din România și-a exprimat solidaritatea cu românii din Ucraina, criticând restrângerea învățământului în limba română, fiind contrară principiilor democratice și europene, cerând autorităților ucrainene să găsească soluții legislative care să respecte dreptul la educație în limba maternă. AF News, 29 octombrie
  3. Doina și Ion Aldea-Teodorovici, artiști militanți pentru reunirea Moldovei cu România și revenirea la limba română și grafia latină, au fost comemorați la Chișinău, la împlinirea a 33 de ani de la decesul acestora, despre care se crede că a survenit tocmai ca urmare a activității lor unioniste. Radio Chișinău, 30 octombrie

DIASPORA

  1. Peste 10.000 de copii de origine română s-au născut în Italia anul trecut, potrivit Institutului Italian de Statistică. Gazeta Românească, 21 octombrie
  2. În anul școlar 2024/2025, numărul copiilor români și bulgari, care învață în școlile din landul Renania de Nord-Westfalia (Germania) a crescut de peste patru ori, comparativ cu anul școlar 2014/2015, ajungând la 39.500 de copii. Ziarul Românesc, 29 octombrie
  3. Un român stabilit în Germania a povestit pe TikTok că tot mai mulți conaționali primesc, în ultima perioadă, amenzi uriașe de la Finanzamt – instituția germană de control fiscal. Potrivit relatării sale, mai mulți români care dețin mici afaceri au primit sancțiuni de zeci de mii de euro, chiar și pentru greșeli minore făcute de contabili. Ziarul Românesc, 27 octombrie
  4. Sâmbătă, 11 octombrie 2025, Organizația Romanian-American Network a marcat aniversarea a 30 de ani de activitate publicistică românească în SUA. Tribuna, 22 octombrie
  5. Organizația Salvați Copiii, finanțată de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, a descoperit, realizând un studiu în rândul părinților români emigrați în Italia, Germania, Spania, Marea Britanie, Franța, Austria și Belgia (400 de respondenți) că:
    • aproape jumătate (46%) au emigrat invocând salariul insuficient pentru familie;
    • 82% s-ar întoarce în România în următorii ani;
    • durata medie de emigrare este de șase ani;
    • mai mult de jumătate din părinții cu copii în țară ratează o treime din copilăria acestora Știri pe surse, 30 octombrie