ROMÂNII MINORITARI DIN ROMÂNIA

  1. Ziua Culturii Naționale și împlinirea a 176 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu sunt marcate în județul Mureș printr-o serie de manifestări culturale în județul Mureș, precum la Târgu Mureș (Radio România, 12 ianuarie) și Sângeorgiu de Pădure (Zi de Zi, 10 ianuarie) , incluzând festivaluri literare, slujbă de pomenire, acordarea de distincții culturale și evenimente educaționale dedicate operei și memoriei poetului național. De asemenea, Ziua Culturii Naționale a fost marcată și în județul Harghita la Biblioteca Judeţeană „Kájoni János” din Miercurea-Ciuc (Informația Harghitei, 14 ianuarie) și la Biblioteca Municipală „George Sbârcea” Topliţa (Informația Harghitei, 14 ianuarie). În județul Covasna, marele român a fost sărbătorit timp de două zile, organizându-se atât pe 14, cât și pe 15 ianuarie, mai multe evenimente în memoria acestuia (un concurs de recitat poezii și două spectacole) (Mesagerul de Covasna, 13 ianuarie).
  2. Românii din Carei (județul Satu Mare) au sărbătorit nașterea omului deplin al culturii române printr-un șir de evenimente organizate în patru unități de învățământ din oraș, la Centrul Multifuncțional Carei și la Bustul lui Mihai Eminescu ridicat cu greutăți de asociația ASTRA, Despărțământul Aurel Coza Carei. Buletin de Carei, 13 ianuarie
  3. Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș solicită din nou Primăriei Sfântu Gheorghe alocarea unei parcele centrale și inițierea procedurilor administrative pentru amplasarea unui monument dedicat lui Mihai Eminescu, în condiții de tratament egal cu proiectul statuii lui Petőfi Sándor. Agerpres, 15 ianuarie

 MINORITĂȚI ETNICE (EXTINDEREA STATULUI MAGHIAR ÎN ROMÂNIA)

  1. Kelemen Hunor a anunțat la congresul Fidesz de la Budapesta sprijinul total al UDMR pentru premierul Viktor Orbán, gest care a marcat debutul campaniei electorale din Ungaria pentru 2026 și a stârnit unele critici și nemulțumiri în rândul comunității maghiare din Transilvania. Evenimentul Zilei, 12 ianuarie
  2. Mathias Corvinus Collegium, organizația sprijinită masiv de Guvernul maghiar condus de Viktor Orban (Politico, 22 noiembrie) organizează  11 dezbateri în anul 2026 sub denumirea „Românii și maghiarii în oglinda istoriei comune” (MCC, 13 ianuarie) în care istoricii români și maghiari vor dezbate, inclusiv, continuitatea daco-romană pe teritoriul regiunii istorice a Transilvaniei. (Buletin de Carei, 13 ianuarie)
  3. La biserica unitariană din Turda s-a aniversat hotărârea adoptată la 13 ianuarie 1568 de dieta transilvană de la Turda (Hirado, 13 ianuarie), prima din Europa care a legiferat dreptul la libertatea conștiinței și a toleranței religioase pentru toți locuitorii Transilvaniei, în afara românilor, populația majoritară din Transilvania. (Info Brașov, 1 februarie)

 COMUNITĂȚI ISTORICE

  1. Comuna Crasna din regiunea Cernăuți a găzduit în data de 9 ianuarie, la Liceul „Alexandru Ilschi”, cea de-a treia ediție a festivalului de colinde „Astăzi s-a născut Hristos”, un eveniment de suflet al comunității, deschis de primarul Ștefan Dragun, care a reunit sute de colindători și a celebrat tradiția, credința și bucuria sărbătorilor. BucPress, 10 ianuarie
  2. Maia Sandu a declarat, într-un interviu cu jurnaliști britanici, că „Dacă am avea un referendum, aș vota pentru reunirea cu România.”, deși afirmă în același context că în prezent nu ar exista o majoritate în acest sens și că obiectivul pentru administrația ei rămâne aderarea la UE.(Digi24, 12 ianuarie) Referendumul este invocat ca pretext pentru blocarea reunificării, deoarece riscul de influențare, corupere sau descurajare a votului ar putea duce la un rezultat negativ care să închidă tema pentru generații. (Cubreacov Blog)
  3. Republica Moldova a introdus examen obligatoriu de limbă română și Constituție pentru cetățenie, pe fondul creșterii cererilor depuse de cetățeni ruși, măsură menită, cel puțin teoretic, să protejeze identitatea lingvistică și istorică românească. Europa Liberă Moldova, 12 ianuarie
  4. Academia de Științe a Moldovei a cerut oficial autorităților din Republica Moldova și România să găsească o soluție pentru menținerea și dezvoltarea Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul, în contextul propunerii ministrului Dan Perciun de desființare prin comasare. EduPedu, 12 ianuarie . În acest context, și Președintele Academiei Române, Ioan Aurel-Pop a avertizat anterior că desființarea Universității din Cahul este „un semn rău”, deoarece riscă să rupă legături esențiale între românii de pe cele două maluri ale Prutului. Libertatea, 6 ianuarie
  5. Universitatea Națională din Ujhorod (Ucraina) și ONG-ul „Centrul de cultură și civilizație românească «Tisa»” au organizat ceremonia de dezvelire a bustului lui Mihai Eminescu din curtea Universității, eveniment care a avut loc în data de 14 ianuarie 2026, în contextul Zilei Culturii Naționale. Mediafax, 14 ianuarie
  6. O știre apărută inițial în Euromaidan Press despre o presupusă „blocadă totală” a Transnistriei de către Ucraina și Moldova a fost preluată și amplificată în presa românească, deși se baza pe o interpretare eronată a unor măsuri vechi și cunoscute. Publicația ucraineană și-a cerut scuze și a retras articolul, precizând că nu a existat nicio decizie nouă de blocadă, iar autoritățile de la Chișinău au calificat informația drept dezinformare. EuroMaidan News, 12 ianuarie
  7. Autoritățile române au investit 550.000 de lei în modernizarea cantinei și sălii de mese a Liceului „Alexandru cel Bun” din Cernăuți, singurul liceu cu predare în limba română din oraș, printr-un proiect realizat în colaborare cu parteneri locali și internaționali. BucPress, 15 ianuarie
  8. Pe 15 ianuarie, de Ziua Culturii Naționale, românii din Ungaria sărbătoresc și 75 de ani de apariție neîntreruptă a publicației „Foaia românească”, un reper al identității, limbii și memoriei colective a comunității românești din Ungaria. Foaia Românească, 15 ianuarie

DIASPORA 

  1. Într-un singur an (iunie 2024 – iunie 2025), peste 37.000 de români și 11.000 de bulgari au părăsit Marea Britanie, arată statisticile citate de agenția bulgară SEGA. Românii, polonezii și bulgarii sunt grupurile naționale care înregistrează cele mai mari plecări din Marea Britanie. G4Media, 12 ianuarie
  2. CNEL, organism consultativ al statului italian, în Raportul privind imigrația 2025 a descoperit următoarele despre diaspora română din peninsulă:
    • românii reprezintă, oficial, cea mai numeroasă comunitate străină din Italia, cu 1,73 milioane de rezidenți înregistrați la 1 ianuarie 2024;
    • numărul românilor din Italia a scăzut în ultimul deceniu, acest fenomen nu s-a datorat doar părăsirii peninsulei, ci și integrării juridice, o parte din aceștia au dobândit cetățenia italiană.
    • apariția noilor generații de români crescute direct în Italia a schimbat profilul acestei diasporei transformând-o dintr-una predominant temporară într-una ancorată în societatea italiană. Gazeta Românească, 30 decembrie
  3. De Ziua Culturii Naționale și a lui Mihai Eminescu, în loc să pună în prim-plan cultura română, Institutul Cultural Român din New York a ales să promoveze „interferențe” și dialog intercultural, incluzând explicit cultura și limba maghiară, chiar în cadrul evenimentului aniversar. Știri pe surse, 16 ianuarie