NAȚIONAL

  1. Memoria – element al demnității naționale. Din luna august a acestui an, fosta închisoare unde a avut loc „Experimentul Pitești”, considerat cel mai mare şi mai intensiv program de reeducare prin tortură din blocul de Est, va găzdui în premieră europeană un muzeu în care copiii şi adolescenții vor putea afla într-un mod original şi interactiv istoria comunismului şi a rezistenței anticomuniste din România. Sursa
  2. În contextul în care față de începutului lui 2022, prețul motorinei a crescut cu 50% în benzinăriile din România (1), românii au organizat proteste în mai multe orașe din țară. Profesorul de economie Mircea Coşea susține că protestele românilor față de prețurile ridicate ale carburanților reprezintă un moment unic în istoria recentă, fiind pentru prima oară când românii protestează pentru „motive” economice (2). Sursa 1, Sursa 2
  3. Deși în 2021, România a avut o producție de grâu de trei ori mai mare decât necesarul de consum (11,3 milioane de tone de grâu), mediul de afaceri din România nu a urmărit să o proceseze, ci a încurajat exportul. Ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu, a declarat în acest sens că România are ajuns la performanța de a fi printre cei mai mari vânzători de cereale din Uniunea Europeană. Sursa
  4. Marian Enache, noul președinte al Curții Constituționale, a avut „dosar de rețea”, aceasta însemnând că a fost recrutat de Securitate ca informator (1). Un comunicat al SRI arată că: Enache Marian figurează cu dosar F.R. (fond rețea) 7259/Vaslui, dar dosarul nu s-a păstrat în arhivă”(2). Sursa 1, Sursa 2
  5. Robor (indicatorul după care băncile din România se împrumută între ele și o cauză importantă pentru creșterea ratelor în lei), a atins cel mai mare nivel din ultimii nouă ani – 6,17%. Sursa
  6. Ministerul Apărării Naționale a șters videoclipul cu formația „Band of Brothers and Sisters” în care aceștia interpretau o melodie pe versurile poetului Radu Gyr „Ne vom întoarce într-o zi” la festivitatea de absolvire a studenților Academiei Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu” și Universității „Lucian Blaga” din Sibiu. După ce publicația G4Media i-a acuzat pe nedrept pe studenții militari că au interpretat versurile unui „legionar” (1), videoclipul a fost șters fără nicio explicație (2) Sursa 1, Sursa 2
  7. Șeful misiunii Fondului Monetar Internațional pentru România, Jan Kees Martijn, a declarat vineri într-o conferință de presă că România trebuie să ia măsuri puternice pentru a reclădi spațiul fiscal și a preveni deteriorarea condițiilor de finanțare. Una dintre soluțiile propuse se referă la introducerea unui sistem fiscal progresiv care ar putea aduce venituri mai multe de la contribuabilii cu venituri mai mari. Sursa
  8. În opinia jurnalistului Traian Radu Ungureanu așa-numite legi ale „securității naționale” reprezintă în realitate varianta românească a ceea ce se întâmplă deja în celelalte țări europene și anume, criza democrației. „Sunt mereu aceleași forțe: oligarhia corporatistă, serviciile secrete și executantul lor, presa. Suntem martorii, nu tocmai fericiți, a ceea ce s-ar putea numi criza democrației. Se manifestă în felurite tipuri, în toate statele democratice, occidentale sau răsăritene.” Sursa

ROMÂNII MINORITARI DIN ROMÂNIA

  1. Curtea de Apel Brașov a anulat aprobarea așa-zisului „steag secuiesc” al județului Covasna după acțiunea în instanță a Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș. Adoptat prin hotărârea guvernului PNL-UDMR din 15 septembrie 2021 dar fără consultarea comunității românești minoritare din județ, steagul nu includea simboluri românești. O decizie similară a instanței din Brașov a fost luată recent pentru steagului orașului Odorheiu Secuiesc. Sursa
  2. Manifestările comunității maghiare din Carei se bucură de promovarea primăriei, cele românești nu: pagina oficială a primăriei Carei nu a transmis informații despre evenimentul ce a avut loc la Monumentul Ostașului Român de Ziua Eroilor, însă a oferit o atenție sporită Campionatului Național de Rally Raid din România, o etapă din campionatul național maghiar. Sursa

MINORITĂȚI ETNICE

  1. La aniversare a 400 de ani de la înființarea Colegiului „Betheln Gábor”, secretarul de stat ungar responsabil pentru politicile naționale maghiare, a declarat că de 12 ani guvernul maghiar a urmărit înființarea unui sistem puternic de instituții de învățământ dedicate maghiarilor de peste granițe (1). Obiectivul a fost încununat cu succes după ce Universitatea Sapientia (din Târgu Mureș), masiv finanțată de statul maghiar, a obținut calificativul „grad de încredere ridicat” din partea Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Superior din România (ARACIS) (2). Sursa 1, Sursa 2
  2. Statul ungar sprijină Universitatea Sapientia, respectiv Universitatea Creștină Partium din Oradea (care are parteneriat cu Sapientia), cu suma de 4,5 miliarde de forinţi (aprox. 11,5 milioane de euro) pe an conform declarației lui Márton Tonk, rectorul universității din Târgu Mureș. Pe viitor, rectorul a declarat că se urmărește înființarea unei facultăți la Sfântu Gheorghe și a unui centru de cercetare la Târgu Mureș. Sursa

COMUNITĂȚI ISTORICE

  1. Pe 13 iunie s-au împlinit 81 de ani de la primul val de deportări staliniste din Basarabia și Nordul Bucovinei. Conform datelor oficiale, 25.000 de basarabeni au fost deportați atunci în regiunile depărtate ale Uniunii Sovietice (Kazahstan și Siberia). Acesta nu a fost singurul val, alți 40.000 de români le-au împărtășit soarta în 1949 și 1951 (1). Autoritățile din Republica Moldova nu au organizat manifestări oficiale la Monumentul acestor victime ale regimului comunist, însă PS Antonie, Episcopul de Bălţi a oficiat alături de un sobor de preoți la Mănăstirea „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din satul Chirilovca un parastas (2). Sursa 1, Sursa 2
  2. Recensământul populației în Serbia va avea loc în perioada 1 – 15 octombrie 2022, prilej cu care cetățenii Serbiei vor putea, printre altele, să își declare apartenența etnică. Trebuie precizat însă că în Serbia comunitatea de români este împărțită artificial între etnici români (în Banat adică Voivodina) și „vlahi” în sudul Dunării. De altfel, numărul acestora a scăzut constant pe teritoriul sârbesc din cauza emigrărilor și a asimilărilor din 1921 până în 2011. Sursa
  3. O analiză a profesorului universitar de istorie orădean Gabriel Moisa demonstrează de ce datele recensământului maghiar din 2011 privitoare la comunitatea românească din Ungaria sunt eronate. Acesta arată că numărul de români a fost stabilit prin însumarea răspunsului la trei întrebări opționale de la sfârșitul chestionarelor. Astfel, s-a ajuns în situația în care în Micherechi și Chitighaz (două localități cu populație românească însemnată) cifrele să nu reflecte realitatea. Populația totală a Micherechi-ului era în 2011 de 2093 locuitori, iar dintre aceștia 1637 s-au declarat români și 1799 maghiari (adică un total de 3436, nicidecum 2093). Sursa
  4. Parlamentele de la București și Chișinău se vor întruni în premieră într-o ședință comună pe 18 iunie 2022. Ședința comună de la Chișinău va avea loc în prezența președintelui Republicii Moldova, Maia Sandu. Înaintea de începerea evenimentului, delegația de parlamentari de la București va depune coroane de flori la monumentul lui Ștefan cel Mare din Chișinău. La finalul reuniunii, parlamentarii de pe ambele maluri ale Prutului ar urma să adopte o declarație comună. Sursa

DIASPORA

  1. Un proiect de lege inițiat de un grup de senatori şi deputați își propune să modifice Legea Educației Naționale astfel încât elevii care se întorc din diaspora să beneficieze gratuit de sprijin instituțional pentru a se integra în colectivul școlii. În 2020, aproximativ 9.000 de copii ai românilor din diaspora s-au înscris în școlile românești, cu 7% mai mult decât în anul anterior. Cei mai mulți dintre ei au venit din Italia, Spania şi Marea Britanie și cu excepția Bucureștiului, județele cu cei mai mulți copii întorși au fost Suceava şi Timiș. Sursa
  2. Curtea de Justiție a Uniunii Europene a obligat autoritățile austriece să modifice indexarea alocațiilor și deducerilor pentru copiii cetățenilor UE care lucrează în Austria la costul de viață din țara unde locuiesc copiii. Legislația în vigoare era discriminatorie pentru românii care munceau în Austria. Alocațiile pentru copiii acestora ajungeau să fie la jumătate din suma plătită pentru copiii din Austria. Sursa
  3. În 2021, românii au fost a treia naționalitate din Germania care a solicitat obținerea cetățeniei. Datele Oficiului Federal de Statistică (Destatis) arată că dintre cei 131.600 de cetățeni străini naturalizați, pe primul loc au fost sirienii (19.100), pe al doilea turcii (12.200), iar mai apoi românii (6000). Sursa
  4. Andrei Daniel Lacanu, un român în vârstă de 22 de ani a fost ales consilier municipal de Abiategrasso, o localitate cu 31.000 de locuitori de lângă Milano. Sursa

INTERNAȚIONAL

  1. Pentagonul a admis (printr-un comunicat oficial publicat de Departamentul Apărării din Statele Unite pe site-ul său) că a susținut 46 de laboratoare în Ucraina, în ultimii 20 de ani, în „scopuri pașnice”. Sursa
  2. Prețurile gazelor naturale au crescut cu 42% în ultima săptămână la nivel european după ce importurile de gaze rusești au scăzut. În ultimele săptămâni, Gazprom (producătorul de stat de gaze din Rusia), a întrerupt livrările de gaze către Polonia, Bulgaria și Finlanda, precum și către companiile energetice din Danemarca, Germania și Țările de Jos, din cauza refuzului acestora de a plăti în ruble. Sursa
  3. Uniunea Europeană a semnat miercuri un acord pentru a importa gaze naturale din Israel, prin Egipt, anticipând că aceasta ar fi o alternativă „de încredere” şi pe termen lung la importurile din Rusia. Autoritățile israeliene pot furniza aproximativ un miliard de metri cubi de gaze pe continentul european, prin Egipt. Sursa
  4. Statele Unite au anunțat că oferă un ajutor militar Ucrainei de un miliard de dolari. Secretarul de stat al SUA, Antony Blinke, a afirmat cu acest prilej că până în prezent autoritățile ucrainene au primit din partea statului american 5,6 mld. de dolari. Sursa
  5. Rezerva Federală a SUA a majorat rata dobânzii la cel mai mare nivel din 1994 pentru a contracara inflația ridicată (1). Menționăm că în SUA s-a înregistrat cea mai mare creștere din ultimii 35 de ani a ratelor ipotecare, iar rata medie a dobânzii a ajuns la 5,78%, acesta fiind cel mai ridicat nivel din noiembrie 2008 (2). Sursa 1, Sursa 2
  6. Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a anunțat că cererile de aderare la Uniunea Europeană ale Ucrainei și Republicii Moldova au fost avizate pozitiv. Aderarea acestora depinde însă de decizia Consiliului European care va fi luată în cadrul reuniunii din 23-24 iunie. Sursa
  7. În contextul unei posibile crize globale alimentare, milioane de tone de cereale rămân în continuare blocate în Ucraina din cauza autorităților rusești. Tom Vilsak, secretarul american pentru agricultură, a solicitat Moscovei să își reconsidere poziția şi să nu exacerbeze criza alimentară, care afectează mai ales continentele african şi asiatic. Drept răspuns, ambasadorul rus de la ONU, Vasili Nebenzia, afirmă că sancțiunile economice impuse de europeni şi de americani împotriva Rusiei sunt cele care au declanșat această criză alimentară majoră. Sursa
  8. În contextul în care Biserica Scoției (o biserică protestantă) a decis, recent, să permită preoților să oficieze căsătorii între persoane de același sex, preotul Scott Rennie a spus în cadrul unei emisiuni de la Radio BBC 4 că învățăturile Scripturii cu privire la relațiile homosexuale ar trebui regândite în contextul modernității. Sursa
  9. Președintele Cehiei, Miloș Zeman, a declarat marți că este gata să-și folosească dreptul de „veto” pentru a bloca legile care ar permite căsătoriile între persoane de același sex, dacă acestea vor fi adoptate de Parlament. Sursa
  10. Comisarul european Thierry Breton a cerut miercuri Ungariei să suspende vânzarea de combustibil cu preț diferit pentru mașinile cu plăcuțe de înmatriculare străine, în caz contrar riscând declanșarea unei proceduri de infringement. Sursa