ROMÂNII MINORITARI DIN ROMÂNIA

  1. Asociația ASTRA i-a omagiat în data de 15 martie, în orașul Carei (județul Satu Mare), pe Avram Iancu și Simion Bărnuțiu, două dintre cele mai reprezentative personalități al Revoluției Române Pașoptiste. Buletin de Carei, 15 martie

MINORITĂȚI ETNICE (EXTINDEREA STATULUI MAGHIAR ÎN ROMÂNIA)

  1. O investigație a portalului ungar HVG semnalează prezența unor ideologi pro-ruși și posibile legături de spionaj în cadrul Mathias Corvinus Collegium (MCC), organizație apropiată guvernului de la Budapesta care își extinde rapid influența ideologică și imobiliară în Transilvania, inclusiv la Târgu Mureș. Cuvântul Liber, 19 martie
  2. Președintele Ungariei declara, într-o postare pe Facebook, cu prilejul zilei de 15 martie (Ziua Maghiarilor de Pretutindeni): „Sentimentul de apartenență la poporul maghiar arde adânc în noi, fără ca noi înșine să ne dăm seama, asemenea munților vulcanici, care sunt vârfuri de piatră rece, dar care, odată, vor erupe”. Mediafax, 15 martie
  3. Președintele Consiliului Judeţean Covasna, Tamás Sándor a fost decorat de către președintele Ungariei, Sulyok Tamás, cu Crucea de Ofițer a Ordinului de Merit al Ungariei – Divizia civilă. Distincția i-a fost conferită la propunerea premierului Viktor Orban „în semn de înaltă apreciere pentru activitatea sa dedicată consolidării comunităţii maghiare şi promovării valorilor culturale, precum şi pentru meritele sale în sprijinirea utilizării limbii materne şi în promovarea şi apărarea drepturilor minorităţilor”. Covasna Media, 15 martie
  4. Investitorii din Ungaria au ales, în ultimii ani, să direcționeze bani către România, unde au construit un portofoliu vizibil și tot mai diversificat: clădiri de birouri, centre comerciale, proiecte rezidențiale, în principal în București și în câteva orașe din Transilvania. Profit, 15 martie

COMUNITĂȚI ISTORICE

  1. Președintele Nicușor Dan a semnat împreună cu președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, un document numit „Declarația comună pentru stabilirea unui parteneriat strategic între România și Ucraina”, prin care recunoaște, între altele, contrar realității din teren, presupusele eforturi ale Ucrainei pentru respectarea drepturilor minorității românești, ceea ce înseamnă de fapt renunțarea statului român la eventualele demersuri în acest sens și eliberează un certificat de bună purtare nemeritat pentru autoritățile ucrainene. Mediafax, 18 martie
  2. Cenaclul literar transfrontalier „Mașina cu poeți”, punte culturală între românii de pe ambele maluri ale frontierei, a ajuns în luna martie la Cernăuți, unde scriitori și poeți din nordul Bucovinei și din România s-au întâlnit la Palatul Național al Românilor pentru o nouă ediție a tradiționalelor întâlniri literare. Bucpress, 16 martie
  3. Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș, în parteneriat cu asociații locale și reprezentanți ai Consulatului, a donat peste 2.000 de cărți și materiale didactice școlilor românești din Maramureșul Istoric (Ucraina), sprijinind astfel conservarea identității lingvistice și spirituale a comunității românești din dreapta Tisei. Cuvântul Liber, 18 martie
  4. Comunitatea românească din Seghedin, Ungaria, s-a adunat duminică, la parohia cu hramul „Buna Vestire și Sfântul Siluan Athonitul” pentru a participa la Sfânta Liturghie, oficiată de Preasfințitul Părinte Siluan, Episcopul Ungariei. Basilica, 16 martie
  5. România s-a angajat, semnând recent un parteneriat strategic cu Ucraina, să „rezolve” problema Transnistriei fără ca la semnarea parteneriatului să fie prezent și vreun reprezentant al Republicii Moldova. Problema transnistreană, reamintim pe scurt, este conflictul politic și teritorial dintre Republica Moldova și regiunea separatistă Transnistria, apărut după destrămarea URSS. În 1990, în partea estică a Moldovei (pe malul stâng al Nistrului), o elită locală pro-sovietică a proclamat unilateral „Republica Moldovenească Nistreană”, temându-se că Moldova s-ar putea apropia de România sau de Occident. Autoritățile de la Chișinău nu au recunoscut această separare. Inpolitics, 14 martie

DIASPORA

  1. Cazul Familiei Samson a fost preluat de Fox News, unul dintre cele mai mari și influente trusturi media din Statele Unite ale Americii. În decembrie 2022, serviciul de protecție a copilului din Suedia le-a preluat pe cele două fete ale familiei în baza unui motiv dovedit fals chiar de polițiștii care au investigat cazul (una dintre ele mințise că părinții o bat pentru a-i constrânge să-i cumpere machiaj, ojă de unghii ori smartphone, părinții nefiind de acord). Cu toate acestea, serviciul de protecție a copilului a deschis un caz separat, opunându-se ca fetele să se întoarcă într-o familie „extremistă religios” (Senat, 18 iunie). Fetele au fost plasate la sute de kilometri una de cealaltă și de părinți, în prezent autoritățile suedeze intenționând să le schimbe identitatea și să le forțeze adopția. (Tribuna, 17 martie)
  2. Ierarhii ortodocși din Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord au transmis o scrisoare în care solicită respingerea unui amendament legislativ ce ar permite avortul până la momentul nașterii. Basilica, 18 martie
  3. Românii din Japonia au pus temelia Bisericii primului cimitir ortodox românesc din această țară. Basilica, 16 martie
  4. Parohiile românești din Marea Britanie oferă sprijin pentru persoanele eliberate din detenție. Basilica, 17 martie
  5. Duminică, 22 martie 2026, Biblioteca Ambrosiana din Milano va găzdui simpozionul academic „Unirea Basarabiei cu România în 1918”, un eveniment de prestigiu organizat de diaspora locală și instituții culturale românești, la care vor participa președinții Academiei Române și Academiei de Științe de la Chișinău pentru a marca 108 ani de la primul pas spre Marea Unire. Stiri.md, 19 martie