ROMÂNII MINORITARI DIN ROMÂNIA

  1. Românii din zonele unde au devenit sau riscă să devină o minoritate numerică rezistă prin cultură, drept dovadă, prima ediție a Balului Portului Popular din Târgu Mureș s-a dovedit un succes remarcabil, reunind români din toate colțurile țării și din comunități istorice într-o seară dedicată tradiției, identității naționale și spiritului românesc, cu perspectiva de a deveni o tradiție anuală (Msnews, 15 februarie). Pe de altă parte, în orașul Covasna a avut loc cea de-a VII-a ediție a Balului Portului Popular organizat de către Asociația Cultural Creștină „Justinian Teculescu”, cu participarea a sute de români din comunitate, ansambluri de dans și formații de muzică populară. (Organizația „Teculescu”, 15 februarie)

MINORITĂȚI ETNICE (EXTINDEREA STATULUI MAGHIAR ÎN ROMÂNIA)

  1. Guvernul Viktor Orban se implică pentru prima dată oficial, din punct de vedere juridic, în obținerea autonomiei așa-zisului „ținut secuiesc”. Ungaria intră în proces la nivelul Uniunii Europene de partea Consiliului Național Secuiesc din România, în contestarea la Curtea de Justiție a UE a deciziei Comisiei Europene de respingere a proiectului semnat de peste un milion de maghiari, prin care se cere legiferarea autonomiei teritoriale a trei județe din România (Mureș, Harghita, Covasna). Activistul Mihai Tîrnoveanu subliniază că acest fapt este de mare însemnătate, deoarece: „pentru prima oară, oficial, Guvernul Viktor Orban cere practic autonomie teritorială în România. Până acum s-a rezumat la declarații, ofensivă economică, politică, culturală, religioasă, a pregătit «terenul» prin conceptul de co-suveranitate. Acum își asumă fățiș, din toate perspectivele acest deziderat autonomist care se traduce practic în ocupație”. Active News, 16 februarie
  2. Pe fondul protestelor față de majorarea taxelor și al presiunii electorale, o serie de primari UDMR din Harghita (Miercurea Ciuc, Gheorgheni și Odorheiu Secuiesc) încearcă, prin petițiile cu peste 10.000 de semnături adresate Guvernului, să își recâștige sprijinul comunității, transferând responsabilitatea către nivelul central și poziționându-se public drept apărători ai contribuabililor și ai facilităților sociale. Europa FM, 16 februarie
  3. Conducerea Clubului Sportiv Csikszereda vorbește despre un „război deschis” cu FRF după a șaptea amendă, în valoare totală de peste 20.000 de euro, primită pentru afișarea simbolurilor așa-zisului „ținut secuiesc” și pentru scandări xenofobe la meciurile din Liga 1, însă acumularea repetată a sancțiunilor sugerează mai degrabă o lipsă de voință a clubului de a-și controla și educa suporterii decât o persecuție instituțională, victimizarea publică neputând înlocui responsabilitatea directă pentru climatul creat în tribune. Antena Sport, 16 februarie
  4. Deputatul Zoltán Miklós (UDMR) a afirmat la o întâlnire a Înaltului Comisar al OSCE pentru Minoritățile Naționale cu membrii Comisiilor pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități din Camera Deputaților și Senatul României, că minoritatea maghiară din țară ar număra în prezent peste 1,2 milioane de persoane (Blog Vlad Cubreacov, 18 februarie). Reamintim că la recensământul din 2021 au fost înregistrați 1.002.151de maghiari (Digi 24, 12 iulie 2023). Fostul parlamentar de la Chișinău, Vlad Cubreacov, susține că afirmațiile deputatului UDMR sunt „o dezinformare premeditată”. Mai mult, potrivit acestuia, dacă luăm în considerare tendința de descrește (numărul maghiarilor diminuându-se constant din 1977 până în 2021), comunitatea maghiară din România ar număra în prezent sub 900 de mii de persoane, ceea ce înseamnă că etnicii maghiari ar fi scăzut sub pragul de 5% care le-ar fi permis să intre în Parlamentul României și implicit la guvernarea țării. (Blog Vlad Cubreacov, 18 februarie)
  5. Consiliul Judeţean Harghita, în colaborare cu autoritățile din județele Covasna și Mureș, a promovat așa-zisul „ținut secuiesc” printr-un stand organizat la cea de-a 48-a Expoziție de Turism desfășurată la Budapesta, între 19-22 februarie a.c. Hirado, 19 februarie
  6. Guvernul condus de Viktor Orbán finanțează și susține activ comunitatea așa-zișilor „ceangăi” din Moldova prin programe educaționale de tip „Case Maghiare” și evenimente culturale precum carnavalul „Regele Os și Regele Fasole”, promovând astfel presupusa identitatea maghiară a acestora, într-un demers interpretat ca fiind o consolidare a influenței Budapestei în regiune. G4Media, 17 februarie

COMUNITĂȚI ISTORICE

  1. Eeditorul cotidianului Ziua din Chișinău a dezmințit propaganda conform căreia Mitropolia Moldovei ar fi reclădit bisericile distruse de ocupantul sovietic. Reclădirea a fost posibilă, de fapt, ca urmarea a mobilizării „întregii populații de aici, mânată de valul și energia Mișcării de Renaștere Națională și Spirituală”. Ziua, 12 februarie
  2. Partidul de opoziție Alternativa pentru Germania (AfD) a cerut guvernului federal, printr-o interpelare în Parlamentul german, clarificări juridice și politice privind posibilele consecințe ale unirii Republicii Moldova cu România, inclusiv pentru aderarea la UE/NATO și situația Transnistriei. Logos-Pres, 17 februarie

DIASPORA

  1. Ministrul afacerilor externe, Oana Țoiu, a anunțat cursuri de limba română pentru copiii români din școlile din Germania și reluarea Comisiei Mixte România-Bavaria. G4media, 15 februarie
  2. În Calabria, munca străinilor produce 5,3% din PIB (1,9 miliarde de euro), iar munca celor sosiți din alte țări aici, români cei mai mulți dintre ei, se spune că este „motorul tăcut al economiei regionale”. Curierul Italiei, 14 februarie
  3. Arhiepiscopia Marii Britanii și Irlandei de nord va acorda burse lunare de solidaritate pentru o sută de copii români din România și Republica Moldova. Basilica, 17 februarie
  4. Un istoric britanic a lansat o campanie prin care solicită ca limba română să fie introdusă ca materie opțională la examenele General Standard of Secondary Education din Regatul Unit (susținute de elevii de 16 ani și cunoscute în mod obișnuit sub numele de GCSE), pentru a sprijini copiii din diaspora să-și studieze limba maternă în școli, fără costurile suplimentare. Știri pe surse, 18 februarie