ROMÂNII MINORITARI DIN ROMÂNIA

  1. Senatul României a respins (127 de parlamentari au fost pentru, în timp ce 243 împotrivă) amendamentul depus de senatorul AUR, Nicolae Vlahu, care ar fi oprit discriminarea urmașilor românilor persecutați etnic și expulzați de trupele hortiste în anul 1940, aceștia neprimind anumite facilități, deși există o lege în acest sens aplicată doar minorităților din țară. Buletin de Carei, 23 martie

MINORITĂȚI ETNICE (EXTINDEREA STATULUI MAGHIAR ÎN ROMÂNIA)

  1. Actorul și regizorul Kátai István, susținător al opoziției conduse de Péter Magyar, critică dur regimul Viktor Orbán pentru transformarea sprijinului financiar din Transilvania într-un instrument de subordonare politică și propune, prin partidul TISZA, o relație bazată pe transparență, dialog autentic româno-maghiar și eliminarea propagandei bazate pe frica de război. Pressone, 22 martie
  2. Invocând „precedentul” alegerilor din România, Comisia Europeană intervine în alegerile din Ungaria activând legea DSA pentru a „supraveghea” alegerile. Rgn Press, 20 martie
  3. Békési Csaba Lajos a fost numit președinte al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor. Agrointel, 24 martie
  4. În timpul vizitei de două zile în rândul etnicilor maghiari din România cu ocazia alegerilor parlamentare din țara vecină (12 aprilie), ministrul Culturii din Ungaria, Balázs Hankó, a „explicat” că Fidesz, partidul premierului Viktor Orbán, plătește studenți pentru a-și face campanie electorală în România pentru că „suntem o singură națiune, o singură comunitate”. Studenți și chiar elevi maghiari din Târgu Mureș și Cluj-Napoca sunt remunerați pentru a se implica în campania electorală de partea partidului Fidesz: merg din casă în casă, bat la uși, construiesc o bază de date și măsoară preferințele politice ale alegătorilor folosind tehnici clasice de campanie electorală, deși implicarea este prezentată drept activitate voluntară. Buletin de Carei, 25 martie
  5. În urma amendamentelor depuse de UDMR la Legea bugetului de stat, s-au alocat suplimentar aprox. 15 mil. lei pentru UAT-urile din județul Covasna conduse de etnici maghiari. Mesagerul de Covasna, 24 martie
  6. Biserica Unitariană Maghiară, a treia instituție religioasă a etnicilor maghiari din țară după Biserica Romano-Catolică și Biserica Reformată, a lansat pe 24 martie anul comemorativ dedicat împlinirii a 125 de ani de la naşterea scriitorului, poetului şi pastorului unitarian transilvănean Ferenc Balázs. Hirado, 24 martie

COMUNITĂȚI ISTORICE

  1. Comunitatea aromână din Corcea (Albania), alături de consulul României, Mihail Stănescu, a comemorat în data de 22 martie împlinirea a 112 ani de la martiriul preotului Haralambie Balamace și al fratelui său, uciși în 1914 pentru devotamentul lor față de limba și identitatea română. Societatea de Cultură Macedo-Română, 22 martie
  2. Comunitatea românească din regiunea Transcarpatia a celebrat Ziua Mondială a Poeziei în satul Biserica Albă, unde elevi din mai multe localități istorice și invitați din Maramureș s-au reunit pentru a susține recitaluri și momente artistice dedicate păstrării identității lingvistice și culturale în dreapta Tisei. BucPress, 20 martie
  3. Ministrul Educației din Ucraina, Oksen Lisovyi, și noul guvernator al regiunii Cernăuți, Ruslan Osypenko, s-au întâlnit la Liceul „Alexandru Ilschi” din Crasna cu reprezentanții comunității românești pentru a discuta despre implementarea noilor reforme educaționale în școlile cu predare în limba maternă. BucPress, 22 martie
  4. Reforma învățământului din Ucraina, care va intra în vigoare în 2027, prevede transformarea a 13 instituții din Cernăuți în licee academice, printre care se numără și Liceul nr. 6 „Alexandru cel Bun”, care conform datelor prezentate își păstrează statutul complet de unitate de învățământ cu predare în limba română pentru toate nivelurile, de la clasa I până la clasa a XII-a. BucPress, 24 martie
  5. Femeile din localitatea românească Ropcea (regiunea Cernăuți) au blocat drumul și au intrat în conflict cu poliția și reprezentanții comisariatului militar (TCK) pe 20 martie, reușind să oprească înrolarea bărbaților din sat într-un moment de tensiune socială acută ce reflectă rezistența civilă tot mai mare față de procesul de mobilizare din Ucraina. BucPress, 21 martie
  6. În data de 15 martie a avut loc cea de-a 18-a ediție a evenimentului cultural dedicat identității și culturii aromâne, intitulat „Primuveara a Armânjiloru”, concert organizat de către Consiliul Tinerilor Aromâni (Pareia Ctarm) la Sala Radio din București, unde a fost pusă în scenă o nuntă tradițională armânească. Pareia Ctarm, 16 martie
  7. Cimitirul Eroilor Români din Chișinău, un monument istoric de importanță națională construit în perioada interbelică, a fost în sfârșit reabilitat după decenii de paragină și distrugeri sistematice din perioada sovietică. Acesta va fi inaugurat oficial pe 27 martie 2026, redevenind un spațiu de onoare dedicat memoriei celor peste 1.600 de ostași înhumați acolo. News, 23 martie
  8. Cea de-a doua ediție a Simpozionului internațional „Regina Maria – Regina Marii Uniri” va avea loc pe 27 martie 2026, la Universitatea de Stat din Moldova, reunind la Chișinău intelectuali, clerici și oficiali din toate provinciile istorice românești. Evenimentul include prezentări științifice despre rolul Suveranei în Marea Unire și lansează volumul semnat de Iulian Rusanovschi, marcând totodată un an de la inaugurarea monumentului Reginei Maria în capitala Republicii Moldova. UZPR, 24 martie
  9. Serviciul de Stat de Statistică al Ucrainei va realiza, între lunile martie și iunie, un studiu amplu despre nivelul de bunăstare și amploarea sărăciei din țară, ce va presupune intervievarea a 18 mii de persoane cu cetățenie ucraineană din toate regiunile, inclusiv din cele unde locuiesc etnici români. Mezha, 23 martie
  10. Duminică, 29 martie 2026, comunitatea românească din Ungaria va celebra 80 de ani de la înființarea Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria, eveniment marcat prin Liturghie Arhierească la Catedrala din Jula și un program cultural-științific dedicat istoricului eparhiei de la decizia istorică din 1946 până în prezent. Foaia Românească, 24 martie.
  11. Guvernul de la Chișinău a declarat stare de urgență în sectorul energetic pe 24 martie 2026, după ce atacurile rusești asupra infrastructurii din sudul Ucrainei au scos din funcțiune linia de înaltă tensiune Isaccea-Vulcănești, principala arteră de import dinspre România. Incidentul a generat un deficit masiv de energie, până la 70% din consumul de pe malul drept al Republicii Moldova. Digi24, 24 martie
  12. După 33 de ani de utilizare a însemnelor neutre, militarii moldoveni din Forțele de Menținere a Păcii au început să poarte drapelul național pe uniformă în Zona de Securitate, eliminând astfel o restricție istorică considerată umilitoare care favoriza simbolic doar contingentul Federației Ruse. Moldova 1, 23 martie
  13. Un sondaj realizat de Ates Research relevă că o majoritate de 55–58% dintre cetățenii Republicii Moldova ar vota pentru unirea cu România la un eventual referendum, susținerea fiind de 44% în interiorul țării și de peste 60% în rândul diasporei. Moldova 1, 25 martie

DIASPORA

  1. Banii trimiși acasă de românii din diaspora au atins niveluri record, de aproximativ 9,5 miliarde de dolari (circa 125 tone de aur) în 2024, depășind cu 67% investițiile străine directe. Rgn Press, 24 martie
  2. Emigrația creierelor. Studenţii români sunt primii în Europa care pleacă în SUA prin programul Work and Travel – în traducere, lucrezi şi călătoreşti. New York, Massachusetts, Wisconsin, Florida şi Maryland sunt primele între destinațiile preferate. Observator News, 22 martie
  3. Asociația ROUNIT a organizat pe 22 martie, la Londra, un eveniment unde, în prezența antreprenorilor români din Marea Britanie, a prezentat concluziile preliminare ale unui studiu sociologic despre „percepțiile antreprenorilor români din diaspora privind succesul și eșecul afacerilor deschise acasă”: a) „diaspora nu este doar forță de muncă, [ci] capital strategic”; b) antreprenorii români din diaspora se percep ca având un avantaj competitiv estimat la trei până la cinci ani față de concurenții locali; c) principalele provocări ale deschiderii unei afaceri în România sunt forța de muncă calificată redusă, mai ales în zona digitală, relația dificilă cu instituțiile publice și lipsa de predictibilitate fiscală; d) pe piața din România, modelele de business din Occident pot fi adaptate cu succes. Ziarul Românesc, 25 martie