ROMÂNII MINORITARI DIN ROMÂNIA

  1. Un profesor român de la Liceul Teoretic Carei, județul Satu Mare, a obținut unul dintre cele mai mari punctaje la gradațiile de merit din acest an în ciuda, susține ziarul Buletin de Carei, relației tensionate cu directorul etnic maghiar al liceului în care își desfășoară activitatea. Buletin de Carei, 11 iunie

MINORITĂȚI ETNICE (PREMISELE CREĂRII UNUI STAT MAGHIAR ÎN ROMÂNIA)

  1. Zona Salinei Praid nu se află în administrarea statului român fiind transferată abuziv în anul 2011, printr-un un ordin al ministrului UDMR al Mediului și Pădurilor, în custodia unui ONG numit Cholnoky Jenő, care funcționează cu fonduri de la statul maghiar. Știri Naționale, 9 iunie
  2. Premierul maghiar Viktor Orbán a dublat suma strânsă de Televiziunea Maghiară și Organizația Ecumenică de Ajutor pentru a susține așa-zisul „ținut secuiesc”, după dezastrul de la mina de sare Praid, suma finală alocată fiind echivalentă cu 4 milioane lei (800.000 de euro). Hot News, 5 iunie
  3. Președintele Ungariei a participat la Procesiunea de Rusaliile Catolice de la Șumuleu Ciuc, din județul Harghita, cea mai mare de acest fel din Europa Centrală şi de Est. La ediția de anul acesta au participat peste 300.000 de oameni. Digi 24, 7 iunie
  4. Liderii „Consiliului Național Secuiesc” vor prezenta pe 25 iunie inițiativa cetățenească care vizează, de fapt, obținerea unei forme de autonomie în centrul României („Politica de coeziune pentru egalitatea regiunilor şi sustenabilitatea culturilor regionale”) în faţa Comisiei pentru dezvoltare regională (REGI) a Parlamentului European. Hirado, 9 iunie
  5. Deși datele ultimelor recensăminte ale populației arată că procentul etnicilor maghiari și germani nu depășește 20% din populația orașului Ardud din județul Satu Mare, caz în care legea prevede posibilitatea amplasării unor asemenea inscripții, consilieri locali AUR-UDMR-PSD-USR solicită amplasarea unor plăcuțe trilingve pentru numele localității majoritar românești. Buletin de Carei, 11 iunie

COMUNITĂȚI ISTORICE

  1. O aplicație le arată românilor din Cernăuți unde sunt patrulele de încorporare de care se feresc pentru a nu ajunge pe front. Vasile Bâcu, președintele Societății Culturale Române „Mihai Eminescu”, afirmă însă că mulți români din regiunea Cernăuți s-au oferit voluntari „să lupte pentru patria lor, Ucraina”. Gazeta de Cluj, 5 iunie
  2. Pe 15 mai Consiliul pentru Egalitate din Republica Moldova a catalogat disciplina școlară „Istoria românilor” drept discriminatorie față de celelalte etnii din stat, ceea ce reprezintă, conform fostului președinte al Curții Constituționale a Republicii Moldova, „o reluare, sub gir instituțional, a vechilor teze staliniste despre o pretinsă «națiune moldovenească» distinctă de cea română, constituind o lovitură directă la temelia identității românești a Republicii Moldova” (Cotidianul, 10 iunie). Ministrul Educaţiei din Republica Moldova a condamnat decizia, dând asigurări că materia va fi predată în continuare în școli. (Digi 24, 10 iunie)
  3. Președintele României a discutat pe 11 iunie la Odesa cu reprezentanți ai comunității românești din Sudul Ucrainei, care se ridică la circa 120 de mii de membri (Rost, 3 iunie), despre redeschiderea Consulatului României, accesul la educație în limba română și nevoia de sprijin constant pentru propria identitate. (Digi 24, 11 iunie)
  4. Populația Republicii Moldova (circa 2,4 milioane) a continuat să scadă și în anul 2024 pe fondul unei rate de nașteri insuficientă pentru înlocuirea generațiilor (sub 2,1 nașteri vii/femeie) și a continuării fenomenului emigrării. Cotidianul, 12 iunie
  5. Statul ucrainean a acordat protecție specială majorității cultelor religioase din regiunea Cernăuți, dar a exclus Biserica Ortodoxă Ucraineană (UPȚ), afectând astfel direct și parohiile ortodoxe românești aflate sub jurisdicția acesteia și împiedicate să revină la sânul Patriarhiei Române. Bucpress, 13 iunie

DIASPORA

  1. Datele EUROSTAT arată că numărul cetățenilor români reveniți în țară a crescut între anii 2022 și 2023 cu 15% (de la 190 mii în anul 2022 la 218 de mii în 2023). Cu toate acestea, sporul de 28 mii de reveniți este mai mic decât cel din perioada anterioară 2021-2022. Hot News, 8 iunie
  2. Un sondaj online, realizat de redacția Știri Diaspora în cadrul campaniei „Limba noastră, povestea noastră”, a scos la iveală faptul că mai mult de jumătate (8834 sau 66%) dintre respondenții care au participat la sondaj (13.234) susțin că limba română nu va continua să fie vorbită și de copiii și nepoții românilor din diaspora. Știri Diaspora, 12 iunie
  3. În orașul Ballymena din Irlanda de Nord au izbucnit proteste violente contra imigranților pentru mai multe zile consecutiv, ca reacție la procesul a doi adolescenți de cetățenie română acuzați de violul unei tinere irlandeze. Cotidianul, 12 iunie
  4. Puternic influențați de tot felul de mesaje alarmiste difuzate pe TikTok, numeroși tineri români care lucrează în Italia susțin că vor evita în această vară să se întoarcă acasă, în concediu, de frica războiului și a înrolării forțate în armată. G4Media, 9 iunie