CELE MAI IMPORTANTE ȘTIRI

  1. Consultările publice din localitatea Orlivka (Cartal), sudul Basarabiei (Ucraina), s-au încheiat cu un vot unanim împotriva transformării liceului local în gimnaziu, părinții și profesorii refuzând reorganizarea din cauza riscurilor legate de siguranța elevilor și de pierderea învățământului în limba română. Bucpress, 11 noiembrie
  2. Pentru prima dată în mai bine de 50 de ani, la biserica ortodoxă cu hramul Sfântul Gheorghe din Ciucsângeorgiu, Harghita a fost săvârșită Sfânta Liturghie, eveniment care a adus împreună preoți și credincioși într-un lăcaș cu atestare istorică seculară, marcat de istoria zbuciumată a comunității românești din zonă. Informația Harghitei, 10 noiembrie

ROMÂNII MINORITARI DIN ROMÂNIA

  1. UDMR se opune reorganizării administrativ-teritoriale fără referendum, invocând periclitarea drepturilor minorităților. Această poziție trădează însă o dublă măsură, având în vedere că în ultimii 20 de ani formațiunea a inițiat tocmai fragmentarea administrativă prin înființarea mai multor comune mici în Harghita, Covasna și Mureș, în zone unde românii sunt minoritari (Cuvântul Liber, 11 noiembrie). Totodată, o analiză din presa maghiară, bazată pe simulări ale unor cercetători de la Universitatea Babeș-Bolyai, susține că desființarea comunelor mici din aceste trei județe ar elimina 30 de centre decizionale locale, în ciuda unor economii bugetare de sub 1%. Autorii maghiari consideră că reforma maschează o „centralizare periculoasă care ar dilua ponderea etnică” în zonele mixte și ar deschide calea unei redesenări dezavantajoase pentru etnicii maghiari, a hărții Transilvaniei. (Transtelex, 10 noiembrie)

MINORITĂȚI ETNICE (EXTINDEREA STATULUI MAGHIAR ÎN ROMÂNIA)

  1. Primarul UDMR al municipiului Satu Mare, Gábor Kereskényi, este acuzat de deputatul PNL Adrian Cozma că ar fi folosit ilegal o mașină de poliție drept escortă pe o distanță de 60 de kilometri pentru a ajunge mai repede acasă, afirmații pe care edilul le neagă categoric, anunțând că îl va acționa în instanță pe parlamentar pentru dezinformare. Gândul, 8 noiembrie
  2. Prin intermediul unor companii de stat și al unor fundații precum KEÉÖMA, Guvernul Ungariei a achiziționat sistematic zeci de clădiri de patrimoniu din Transilvania, proces facilitat de pasivitatea autorităților din România care au renunțat în mod constant la dreptul lor legal de preempțiune. Cu toate acestea, programul imobiliar transfrontalier a fost sistat recent de noul premier de la Budapesta, Péter Magyar, care a dizolvat structurile de achiziție și a tăiat fondurile din cauza lipsei lucrărilor de restaurare și a costurilor uriașe de întreținere, lăsând numeroase monumente istorice într-un incert impas administrativ. Libertatea, 6 noiembrie
  3. Volumul „Tipróláncok”, publicat de Asociația Jurnaliștilor Maghiari din așa zisul „ținut secuiesc”, lucrare la care au colaborat  25 de autori din diverse regiuni locuite și de minoritatea maghiară, cartea explorează o serie de metode- așa numite de „demaghiarizare” în statele vecine Ungariei, din ultimii o sută de ani. Lansarea cărții a avut loc miercuri, 11 noiembrie, la Biblioteca Județeană „Bod Péter” din Sfântu Gheorghe. Szekelyhon, 10 noiembrie
  4. Secretarul de stat ungar pentru cultură, Nagy Ervin, a anunțat la Cluj-Napoca demararea unei proceduri de recuperare a aproape 3,5 milioane de euro din finanțările culturale acordate anterior în Transilvania pe criterii de clientelism politic, fondurile urmând să fie redistribuite transparent, strict pe baza meritelor profesionale. Cuvântul Liber, 9 noiembrie
  5. Poetul Markó Béla a fost distins cu Marele Premiu „Scriitorul Anului 2026” de către Uniunea Scriitorilor din România, în semn de recunoaștere pentru întreaga sa operă poetică și pentru „promovarea dialogului cultural româno-maghiar”. Cuvântul Liber, 10 noiembrie
  6. Statul maghiar a reușit să cumpere Castelul Wesselényi din Jibou printr-un lanț de firme paravan, ocolind astfel dreptul prioritar al autorităților române de a achiziționa acest monument istoric. Deși instanțele din România au anulat definitiv vânzarea, castelul a fost mutat între timp în proprietatea unei alte filiale, creând un nou blocaj juridic pe care actualul guvern de la Budapesta va trebui să îl rezolve. Transtelex, 10 noiembrie
  7. Parlamentarii UDMR Károly Kolcsár (118 hectare) și Rozália Biró (36,4 hectare) figurează în lista celor mai mari zece proprietari de terenuri din Parlament. Pe lângă averile imobiliare, o investigație jurnalistică scoate în evidență și contractele publice profitabile obținute de firmele celor doi politicieni UDMR, atrăgând totodată atenția că, de anul viitor, noua lege a integrității va ascunde publicului detaliile exacte despre proprietățile și afacerile demnitarilor. Transtelex, 11 noiembrie
  8. La inițiativa noului ministru al culturii, Guvernul a decis ca Teatrul Evreiesc de Stat să dețină calitatea de instituție de spectacole de importanță națională. Ziare, 12 noiembrie

MIGRANȚI ÎN ROMÂNIA

  1. Camera Deputaților a aprobat înființarea unei comisii parlamentare de anchetă privind impactul migrației, comisia va avea la dispoziție 120 de zile pentru a verifica legalitatea șederii cetățenilor străini, migrația secundară ilegală și eventualele abuzuri în recrutare. De la sfârșitul anului 2024 și până la sfârșitul anului 2025, numărul imigranților din afara spațiului comunitar a crescut în România de la circa 101.000 la 149.000. Digi24, 11 noiembrie
  2. Serviciul Român de Informaţii a declarat trei cetățeni pakistanezi persoane indezirabile pentru România pentru 10 ani fiind suspecți de terorism. Juridice, 11 noiembrie

COMUNITĂȚI ISTORICE

  1. Casa Bodescu din municipiul Bălți, clădirea istorică în care a fost votată Unirea Basarabiei cu România în 1918, și-a redeschis porțile după un proces de restaurare de 15,8 milioane de lei, devenind sediul Agenției de Dezvoltare Regională Nord. Antena3, 6 noiembrie
  2. Reprezentanții comunității românești din regiunea Odesa trag un semnal de alarmă printr-o scrisoare deschisă privind reducerea abuzivă a școlilor și claselor cu predare în limba română (Asociația Basarabia, 9 noiembrie), pe fondul unor noi dispute în localitatea Frecăței (Lîmanske), unde părinții acuză un oficial al Consiliului Orășenesc Reni că exercită presiuni pentru a-i împiedica să-și înscrie sau să-și transfere copiii în clasele cu predare în limba maternă. (Tvr Info, 7 noiembrie)
  3. În perioada 9-10 noiembrie 2026, la Tirana a avut loc conferința științifică internațională cu tema „Aromânii din Albania în contextul balcanic”, un eveniment dedicat studierii, promovării și aprofundării aspectelor istorice, culturale și identitare ale comunității aromâne din Albania. Evenimentul este organizat de către Academia de Științe a Albaniei. Arumun, 7 noiembrie
  4. Republica Moldova s-a conectat direct la rețeaua energetică a României și a Europei prin inaugurarea liniei electrice Vulcănești-Chișinău, marcând astfel, potrivit președintei Maia Sandu și oficialilor europeni, sfârșitul dependenței și al șantajului energetic din partea Rusiei și a regimului separatist de la Tiraspol. Antena3, 8 noiembrie
  5. La recentele alegeri pentru Consiliul Național al Românilor din Serbia, lista Partidului Român a obținut un rezultat istoric de aproape 42% (10 din cele 23 de mandate), formând o opoziție solidă în fața vechii majorități asociate cu fostul regim Vučić. Jurnalul Românesc, 10 noiembrie
  6. Asociația suceveană „Arboroasa” a livrat un prim transport de 4,5 tone de cărți în limba română comunității din Ținutul Herța (Ucraina), un efort realizat din donații private și fără sprijinul autorităților statului din România. Aceste volume, la care se vor adăuga încă 1,5 tone până la finalul anului, urmează să constituie fondul de carte al viitoarei Case a Românilor din Herța, un proiect comunitar vital pentru păstrarea și afirmarea identității culturale a etnicilor români din regiune. Bucpress, 11 noiembrie
  7. După ce președintele Republicii Moldova a susținut public că reunirea cu România ar putea reprezenta „planul B” al integrării europene, comisarul european pentru extindere, precum și președintele Parlamentului European nu s-au opus ideii, dar nici nu au încurajat-o (Digi24, 11 noiembrie), oficialii UE reluând, de fapt, discursul de ani de zile al conducerii statului de la vest de râul Prut, care, deși are majoritate în Parlament, nu caută alte mijloace pentru înfăptuirea reunirii decât susținând necesitatea unui referendum cu șanse minime de reușită.

DIASPORA

  1. În Bruxelles, o comunitate românească vibrantă și diversă își păstrează vie identitatea culturală și spirituală depărtare de casă, fie prin arta culinară a deserturilor copilăriei, atelierele educative despre personalități marcante precum Brâncuși, fie prin inițiative de voluntariat și sprijin comunitar dezvoltate în jurul Bisericii Ortodoxe Române „Sfântul Nicolae”. Euro News, 5 noiembrie
  2. Românii din regiunea La Ferté-sous-Jouarre și Chamigny, Franța, vor beneficia de un viitor centru cultural, după ce asociația parohială a achiziționat un imobil destinat acestui proiect. Basilica, 8 noiembrie
  3. Românii din orașul Haderslev, Danemarca, vor beneficia de un lăcaș de cult propriu, după încheierea proiectului de achiziție a unei biserici, derulat de parohia ortodoxă română din localitate cu finanțarea Departamentului pentru Românii de Pretutindeni. Basilica, 9 noiembrie 
  4. Reprezentanții comunității românești din Germania pregătesc o plângere oficială împotriva postului MDR, al cărui documentar tendențios a alimentat declarațiile denigratoare ale extremei drepte germane privind presupuse fraude sociale. Inițiatoarea demersului, Sevghin Mayr, condamnă stigmatizarea nefondată a peste un milion de români integrați, criticând totodată reacția slabă a diplomației de la București. DW, 10 noiembrie
  5. Românii din diaspora vor primi de la stat, prin programul „O CASĂ cu ROUNIT”, vouchere în valoarea de 10 mii de euro pentru a-și achiziționa propria locuință în România. Știri pe Surse, 12 noiembrie
  6. Românii din afara granițelor (cei din diaspora și comunitățile istorice) pot propune până pe 16 noiembrie modificări proiectului strategiei Departamentului pentru Românii de Pretutindeni (DRP), principala instituție a statului care alocă fonduri românilor de pretutindeni, pentru perioada 2027 și 2030. Știri pe Surse, 12 noiembrie