CELE MAI IMPORTANTE ȘTIRI

  1. În opinia unui antreprenor român cu experiență, muncitorii importați din țări non-UE sunt mai dezirabili decât cei autohtoni, deși costurile cu primii ajung să fie și cu 35% mai mari, pentru că sunt mai „disciplinați” (respectă mult mai bine programul de muncă, de exemplu); doar apelând la forța de muncă autohtonă, întreprinzătorii și-ar asigura cu greu fluxul constant de muncitori. Adevărul, 5 noiembrie
  2. Comisia pentru românii de pretutindeni din Senat, Comisia pentru comunitățile de români din afara granițelor țării din Camera Deputaților, Institutul Cultural Român și Societatea de Cultură Macedo-Română au organizat la Parlamentul României prima ediție a Congresului Românității Balcanice. Reprezentanții comunităților istorice de origine română din Serbia, Bulgaria, Macedonia de Nord, Albania și Croația au avut prilejul să semnaleze necesitatea creșterii sprijinului din partea Bucureștiului pe plan diplomatic, financiar și educațional. Fără implicarea autorităților din România în problemele comunităților, riscul ca acestea să fie asimilate de statul unde trăiesc este de la an la an tot mai ridicat. Active News, 4 noiembrie
  3. Guvernul maghiar condus de Viktor Orbán a intrat între anii 2020 și 2026 în posesia a 26 de clădiri monument din regiunea istorică a Transilvaniei, România fiind țara unde programul maghiar de achiziționare a avut cel mai mare succes (în Slovacia statul maghiar a reușit să obțină 11 clădiri, în Croația două, respectiv în Slovenia și Serbia doar câte una). Ungaria a intrat în posesia clădirilor pentru că nici Ministerul Culturii și nici autoritățile locale nu și-au exercitat dreptul de preempțiune asupra lor, doar Consiliul Județean Sălaj făcând excepție. Mecanismul de achiziție a fost oprit de noul executiv condus de Péter Magyar. Libertatea, 6 noiembrie

ROMÂNII MINORITARI DIN ROMÂNIA

  1. Camera Deputaților, în calitate de for decizional, a respins, cu largă majoritate, inițiativa AUR de a introduce denumirea românească „Bălvăniș” pentru stațiunea turistică Balvanyos. Adevărul, 4 noiembrie
  2. Direcția de Cultură Carei, parte a primăriei a cărei conducere nu participă la evenimentele românești, a organizat cu succes concursul „Desenăm istorie – ultima brazdă de pământ românesc” cu prilejul Zilei Armatei Române (25 octombrie). Buletin de Carei, 5 noiembrie

MINORITĂȚI ETNICE (EXTINDEREA STATULUI MAGHIAR ÎN ROMÂNIA)

  1. Ministerul Afacerilor Sociale și Culturii din Ungaria a publicat harta interactivă a granturilor publice gestionate de Fundația Bethlen Gábor inclusiv în România, fundația fiind unul dintre mecanismele principale ale extinderii statului maghiar în România din perioada Viktor Orbán. Fundația Bethlen Gábor, 3 noiembrie
  2. Inițiativa UDMR ca anul 2027 să fie declarat „Anul Kós Károly” a trecut tacit de Senat, Camera Deputaților fiind for decizional. Menționăm că Kós Károly a fost inițiator și promotor al unui proiect separatist în Transilvania. Gazeta de Cluj, 2 noiembrie
  3. Autoritățile locale din Ditrău (județul Harghita) au renovat căminul cultural din comună astfel încât inscripția de la intrare a rămas doar în limba maghiară, deși, în urmă cu un deceniu, autoritățile au fost obligate să îndepărteze aceeași inscripție pentru că încălca legea. Szekelyhon, 3 noiembrie 
  4. Președintele Consiliului Director al Asociației Județene de Turism Sibiu (AJTS), Alin Chipăilă, a propus „autonomia” Transilvaniei în privința promovării turistice. G4Media, 31 octombrie

MIGRANȚI ÎN ROMÂNIA

  1. Noi reglementări legislative referitoare la forța de muncă imigrată în România din țări non-UE: contractul de muncă trebuie redactat în limba română și în limba statului de origine al angajatului, plata salariului se face exclusiv în contul bancar al lucrătorului străin, iar angajatorii trebuie să asigure integrarea acestora cel puțin prin cursuri de limba română. Digi24, 3 noiembrie

COMUNITĂȚI ISTORICE

  1. Premierul Republicii Moldova a declarat că reunirea cu România „nu poate fi redusă la un simplu plan B. Să ajungem în Uniunea Europeană și acolo să ne unim (…)” (Euronews, 4 noiembrie). Președintele statului vecin a susținut, de asemenea, recent că, în cazul organizării unui referendum pe această temă, ar vota în favoarea unirii (Euronews, 6 noiembrie). În ciuda declarațiilor favorabile reunirii, partidul de guvernământ din Republica Moldova nu a făcut de la preluarea mandatului (2021) și până în prezent niciun demers concret în acest sens (nici nu a început demersurile necesare referendumului reunirii, dar nici nu a apelat la alte mijloace), „acțiunile” reducându-se doar la declarații publice.
  2. Grădinița din Tureni (regiunea istorică a Ținutului Herța) a fost finalizată cu succes cu sprijinul financiar acordat Guvernul României. Zorile Bucovinei, 3 noiembrie
  3. Ministrul român de Externe și omologul ucrainean nu au stabilit data precisă pentru reluarea întâlnirilor Comisiei interguvernamentale mixte pentru protecția persoanelor aparținând minorităților naționale, deși partea română a solicitat vecinilor reluarea activității. Bucpress, 6 noiembrie

DIASPORA

  1. Pentru al patrulea an consecutiv, numărul celor care se stabilesc în țară îl depășește pe cel al celor care pleacă; în perioada 2022-2025, România a înregistrat aproape 280 de mii de locuitori în plus datorită imigrației. Deși, cel puțin în anul 2024, două treimi dintre imigranți au fost cetățeni români reveniți din străinătate (Știri Diaspora, 31 octombrie), mare parte din aceștia sunt cetățeni non-UE (Ucraina, Nepal și Sri Lanka) (Radio România Actualități, 31 octombrie). Organizația Salvați Copiii a descoperit într-un studiu desfășurat în rândul părinților români angajați în țările din diasporă că aproape jumătate (42%) intenționează să revină definitiv în România (Agerpres, 30 octombrie). Pe marginea acestei teme, INSCOP, firmă privată de sondare a opiniei publice, a descoperit că românii din diaspora ar reveni în țară dacă ar exista locuri de muncă mai bine plătite (41%), dacă serviciile publice și condițiile de viață ar fi îmbunătățite (25%), respectiv pentru a fi mai aproape de membrii familiei rămași acasă (32%). (DW, 28 octombrie)
  2. Liderul partidului german AfD, al doilea partid din Parlamentul Germaniei ca mărime, a acuzat imigranții români din țară că „jefuiesc sistemul social”, oferind, ca exemplu, orașul Magdeburg, unde susține că ajutoarele sociale acordate cetățenilor români ar fi crescut de 20 de ori (Digi24, 3 noiembrie). Acuzațiile se bazează pe un documentar realizat pe marginea etnicilor romi din România, liderul partidului nefăcând, astfel, distincția între cetățenii români de etnie română și romă imigranți în Germania. (ARD, 4 noiembrie)
  3. Statul britanic a inițiat demersurile ca timpul de așteptare pentru dreptul de ședere permanentă în țară să se dubleze, fiind nevoie de 10 sau chiar 15 ani pentru a fi obținut. Antena 3, 1 noiembrie