ROMÂNII MINORITARI DIN ROMÂNIA

  1. Sărbătoarea „Sântilia – Nedeia mocănească” desfășurată între 26-27 iulie 2025 la Voinești (județul Covasna) a adus în prim-plan ritualuri de nuntă și obiceiuri pastorale românești atestând prezența din vechi timpuri a comunității numeric minoritare în Curbura Carpaților. Mesagerul de Covasna, 14 iulie

MINORITĂȚI ETNICE (PREMISELE CREĂRII UNUI STAT MAGHIAR ÎN ROMÂNIA)

  1. Între 22 și 27 iulie a avut loc cea de-a 34-a ediție a Universității de Vară „Tusványos” de la Băile Tușnad, un eveniment cu puternice conotații politice organizat cu sprijinul direct al statului ungar (Mediafax, 21 iulie):
  • Premierul Ungariei, înainte de a participa la manifestații și de a se întâlni cu omologul român, a sugerat public că regiunea Transilvaniei nu ar fi pământ românesc: „Am ajuns în București, pe pământ românesc. Diseară mergem în Ardeal!”. (Orbán Viktor, 23 iulie)
  • Kalmár Ferenc, comisar guvernamental responsabil pentru dezvoltarea politicii de vecinătate a Ungariei, a susținut că limba maghiară ar trebui să devină limbă oficială în regiunile unde etnicii maghiari sunt majoritari (județele Covasna și Harghita în special). (Maszol, 24 iulie)
  • Semjén Zsolt, vicepremierul Ungariei, a declarat că politica Ungariei din prezent faţă de România este reprezentată în țară de partidul UDMR. (Ziare, 24 iulie)
  1. În timp ce guvernul maghiar susține Universitatea de Vară „Tusványos” de la Băile Tușnad, informațiile pe surse arată că guvernul din România amână finanțarea Universității de Vară de la Izvoru Mureșului, singurul răspuns românesc la manifestarea antieuropeană și antiromânească de la Tușnad.
  2. Poliția Budapestei a interzis organizarea, pe 3 august, în fața Parlamentului Ungariei, de către Asociația „Calea Neamului”, a unei manifestații de marcare a 106 ani de când Armata Română a intrat în Budapesta, eliberând Ungaria de regimul bolșevic al lui Bela Kuhn. Active News, 24 iulie

COMUNITĂȚI ISTORICE

  1. Ministerul de Externe al Ucrainei solicită oficial ca toate statele, inclusiv România, să utilizeze exclusiv denumirile ucrainene pentru orașele din Ucraina (precum „Kyiv” în loc de „Kiev” sau „Chernivtsi” în loc de „Cernăuți”), încercând să impună modificarea normelor și cutumelor limbii române! Bucpress, 21 iulie
  2. Mitropolitul Longhin Jar de la Bănceni, cleric de origine română cu discurs pro-rus, a atacat dur Patriarhia Română și preoții români din Republica Moldova și regiunea Cernăuți care au evadat din prizonieratul canonic al Patriarhiei Ruse, acuzându-i de „răutate și amenințare la adresa unității bisericești”, în contextul interzicerii oficiale a structurilor afiliate Moscovei în Ucraina (R3Media, 20 iulie). Reacția a venit din partea unui deputat PSD, partid aflat la guvernare, care a cerut retragerea cetățeniei române a mitropolitului. (G4media, 23 iulie)
  3. Liderul PSD România în Republica Moldova, Iurie Ciocan, a cerut în mod repetat puterii de la Chișinău să-i adreseze Patriarhului României o invitație oficială de a vizita Republica Moldova având în vedere că niciun Patriarh al României nu a vizitat oficial Chișinăul, în timp ce ultimii patru patriarhi ai Moscovei au întreprins vizite repetate în Basarabia (Ziua MD, 23 iulie). Totodată, ambasadorul Federației Ruse la Chișinău, Oleg Ozerov, a acuzat România că se implică activ în „dezbinarea Bisericii Ortodoxe din Moldova, parte autonomă a Bisericii Ortodoxe Ruse”. (TASS, 20 iulie)
  4. În paralel cu expansiunea discursului moldovenist, antiromânesc, Republica Moldova se stinge încet, pierzând în ultimul deceniu 15,5% din populație, fapt ce o plasează pe locul nouă la nivel mondial în clasamentul declinului demografic (Timpul, 24 iulie). Pe deasupra, statul vecin a înregistrat în anul 2025 cea mai mică speranță de viață din Europa (o medie de 71,2 ani) (Timpul, 24 iulie).

DIASPORA

  1. Ministrul de Externe a anunțat că se vor reintroduce anumite taxe consulare. De exemplu, eliberarea unui pașaport simplu va costa 59 de euro, iar a unuia temporar va costa 20 de euro. Gazeta Românească, 21 iulie
  2. După ce un referendum pentru reducerea timpului de acordare a cetățeniei italiene a fost respins, cazul unui elev cu origini române din Italia, care nu poate participa la Olimpiada Internațională de Științe Naturale din China pentru că îi lipsește cetățenia, a ajuns subiectul unor tensiuni politice între partidele din peninsulă. Curierul Italiei, 22 iulie
  3. Departamentul pentru Românii de Pretutindeni va organiza pe perioada verii tabere în țară la care sunt așteptați cca. șapte mii de copii și tineri români din diaspora și din comunitățile istorice. Basilica, 23 iulie