ROMÂNII MINORITARI DIN ROMÂNIA

  1. Consiliul Județean Covasna a aprobat, miercuri, 15 aprilie, repartizarea sumei de cca 44 mil. de lei, către unitățile administrativ-teritoriale din județ. Cea mai mare parte a fondurilor, cca 32 de mil. lei, a fost direcționată către orașele: Sfântu Gheorghe, Târgu Secuiesc, Covasna, Baraolt și Întorsura Buzăului. Dintre cele cinci, numai unul este locuit în majoritate de români. Covasna Media, 16 aprilie
  2. Conducerea municipiului Carei, din care nu face parte niciun român, nu mai finanțează manifestările culturale prilejuite de Zilele Orașului Carei. Portalul românesc de știri „Buletin de Carei” notează pe marginea acestui subiect că administrația locală UDMR vrea „să folosească banii din bugetul local doar pentru interesele lor obscure și nu pentru întreaga comunitate”. Buletin de Carei, 15 aprilie

MINORITĂȚI ETNICE (EXTINDEREA STATULUI MAGHIAR ÎN ROMÂNIA)

  1. În urma alegerilor parlamentare din 12 aprilie, partidul Tisza, condus de Péter Magyar, a obținut majoritatea în Parlamentul Ungariei, punând capăt celor 16 ani de guvernare a partidului Fidesz, condus de Viktor Orban (TVR Info, 12 aprilie). Președintele Consiliului Județean Covasna, Tamás Sándor, a subliniat că maghiarii din Transilvania au susținut în proporție covârșitoare alianța Fidesz–KDNP (Covasna Media, 14 aprilie). Cetățenii maghiari din România au reprezentant cca 60% din votanții din diaspora maghiară (311 mii din 500 de mii) (Gândul, 12 aprilie). Unii analiști se întreabă dacă se va petrece cu adevărat o schimbare în guvernarea din Ungaria: „Ceea ce nu știu maghiarii este că banii europeni vin la pachet cu politica ideologică «woke» și cu trimiterea banilor unguri la Zelenski”, dacă nu e vorba chiar de către o manevră politică a lui Orban: „alegerea lui Péter Magyar este o șmecherie a sistemului politic maghiar corupt pentru a păcăli Bruxelles‑ul și vecinii. Péter Magyar este, de fapt, tot un Viktor Orbán, dar mai violent, mincinos și mai revizionist. Péter Magyar nu ar fi câștigat fără sprijinul fostului AVO și al oamenilor de afaceri din preajma lui Orbán. Nu este nicio schimbare în Ungaria, ci o prelungire a guvernării Orbán”. (Active News, 14 aprilie)
  2. Asociația Calea Neamului îi solicită lui Peter Magyar, viitorul prim-ministru al Ungariei, să facă o declarație publică prin care să recunoască apartenența Transilvaniei la România, precum și încetarea susținerii de către guvernul maghiar a politicilor care încurajează formarea de regiuni autonome pe teritoriul statului român. Mihai Tîrnoveanu, 16 aprilie

COMUNITĂȚI ISTORICE

  1. Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, trimis la Washington, la întâlnirile cu Banca Mondială, a declarat că principalul proiect al țării noastre este reconstrucția Ucrainei. Declarațiile vin după ce în ultimul raport al FMI, România e depășită de Ucraina la creșterea economică și în contextul în care românilor din țara vecină le sunt încălcate de mult timp și în mod constant cele mai elementare drepturi. Rgn Press, 16 aprilie
  2. Pe 15 aprilie, românii din Ucraina au organizat un eveniment cultural dedicat promovării valorilor românești tradiționale în incinta Muzeului Istoriei și Etnografiei Românilor de pe Dreapta Tisei, din satul Biserica Albă. Bucpress, 16 aprilie
  3. Românii din nordul regiunii istorice a Bucovinei și din țară s-au rugat la stejarul voievodului Ștefan cel Mare din Codrii Cosminului pentru sufletul domnitorului român și al ostașilor care au respins în 1497 atacul polonezilor condus de Ioan Albert. Bucpress, 15 aprilie

DIASPORA

  1. Prima parohie românească din Austria, parohia „La Sfânta Înviere” din Viena, a aniversat 120 ani de la înființare. Basilica, 15 aprilie
  2. Pe 18 aprilie, la Bacoli (Italia), Liliana Nechita, româncă din diaspora, autoare a mai multor cărți despre migrația românilor, a lansat varianta în limba italiană a celei mai apreciate lucrări – „Cireșe amare”. Rotalianul, 9 aprilie
  3. Preoții români au dus Lumina Învierii în penitenciarele din Italia. Vizita a adus lacrimi în ochii unor deținuți. Basilica, 15 aprilie
  4. Un nou caz de sclavie modernă. Douăzeci și unu de muncitori din Republica Moldova și Ucraina au fost găsiți în Italia într-o fabrică clandestină de țigări, unde trăiau și munceau în condiții descrise de anchetatori ca fiind o formă de sclavie. Rotalianul, 15 aprilie