ROMÂNII MINORITARI DIN ROMÂNIA

  1. Prima școală românească din Târgu Mureș, care a funcționat între 1765-1912 în curtea Bisericii Bob, cunoscută ca Biserica de Piatră, a fost redeschisă ca școală parohială după ce a fost restaurată de un preot revenit în țară din Spania, pr. Claudiu Nicoară, fost secretar al episcopului Timotei al Spaniei și Portugaliei și diacon al acestuia, apoi preot paroh la Burgos. Mesagerul de Covasna, 24 februarie
  2. Episcopia Ortodoxă a Covasnei și Harghitei vrea să construiască o biserică nouă în satul Uilac (comuna Săcel, Harghita), după ce vechea biserică de lemn din 1784, mutată din Boiu, s-a prăbușit din cauza unei ciuperci care i-a afectat în proporție de 90% structura. Radio România Mureș, 26 februarie

MINORITĂȚI ETNICE (EXTINDEREA STATULUI MAGHIAR ÎN ROMÂNIA)

  1. Kelemen Hunor, președintele UDMR a declarat că, deși înțelege dorința unirii cu Republica Moldova, România ar trebui să „evite un referendum” și să se concentreze pe sprijinirea integrării acesteia în Uniunea Europeană, pronunțându-se în numele poporului român cu privire la propriile obiective și năzuințe, acesta considerând calea integrării europene „mai realistă și benefică”. Adevărul, 21 februarie Atragem atenția asupra faptului că în ipoteza unei reunificări cu Republica Moldova, procentul etnicilor maghiari din România ar ajunge sub 5%, periclitând astfel accesul în parlament al formațiunii UDMR.
  2. Presa maghiară susține că România a „renaționalizat” 2.500 de hectare de pădure din județul Covasna, pierdute de entități maghiare din zonă, printr-o sentință definitivă a Tribunalului Covasna care confirmă decizia inițială de anulare a titlului de proprietate al Composesoratului Láros din Ojdula. Această sentință ar fi favorizat retrocedarea ilegală a terenului către diferite entități juridice maghiare locale, iar prin anularea titlului, terenul revine acum statului român, prevenind astfel pierderea unor mii de hectare de pădure. Știrile ProTV, 23 februarie 
  3. Lucrările de renovare ale Conacului Kováts din localitatea Nisipeni (județul Satu Mare) sunt aproape de finalizare, la doi ani de la demararea proiectului (Dincolo de sport, 25 februarie) finanțat prin PNRR cu 9,7 milioane de lei. (Monitorul de Cluj, 12 martie)
  4. Şcoala Gimnazială „Dr. Boga Alajos” din Cozmeni, comună cu majoritate etnic maghiară din județul Harghita, va fi modernizată printr-o investiție de peste 23 mil lei prin programul „Regiunea Centru 2021-2027”. Informația Harghitei, 25 februarie
  5. Județul Covasna, unde comunitatea maghiară reprezintă majoritatea populației, ocupă primul loc la nivel național în redirecționarea cotei de 3,5% din impozitul pe venit către sectorul neguvernamental și unitățile de cult, fenomen ce poate fi înțeles printr-o manifestare a implicării acestei comunități în susținerea demersurilor ce întăresc coeziunea socială și favorizează păstrarea identității culturale. Mesagerul de Covasna, 24 februarie
  6. Municipiul Sfântu Gheorghe se situează, la nivel naţional, printre localităţile cu cei mai mulţi copii înscrişi în creşe raportat la numărul de locuitori, statistică relevantă în contextul investițiilor statului maghiar în susținerea demografică a minorității maghiare din România. Mesagerul de Covasna, 24 februarie

COMUNITĂȚI ISTORICE

  1. Deși românii din Ucraina se confruntă cu un proces brutal de deznaționalizare, marcat de închiderea școlilor și hărțuirea celor care refuză să fie trimiși pe frontul unui război care nu le aparține (ultimul astfel de incident având loc săptămâna trecută în satul românesc Mămăliga (BucPress, 19 februarie), autoritățile de la București consideră că este oportun să înființeze, alături de cele de la Kiev și de autoritățile din Republica Moldova, Alianța Cibernetică pentru Reziliență Regională. (Știrile ProTV, 21 februarie )
  2. Oameni instituție. La 80 de ani, Elena Purice predă limba română în Ucraina, în satul Ostrița lângă Cernăuți, pentru a suplini lipsa de cadre didactice care predau claselor în limba română. Știri Diaspora, 22 februarie
  3. Peste 500 de elevi refugiați din Ucraina învață gratuit limba română în școlile din Republica Moldova. Cursurile sunt organizate în șapte instituții de învăţământ din Basarabia și au loc după orele obișnuite, de două ori pe săptămână. ProTV Chişinău, 21 februarie 
  4. Academia Română și Academia de Ştiinţe a Moldovei solicită Parlamentului României modificarea legii privind Funcționarea Academiei pentru a permite înființarea unei filiale a Academiei Române la Chișinău, ca proiect de consolidare a unității culturale și științifice dintre românii de pe ambele maluri ale Prutului. News, 23 februarie
  5. Cu ocazia Zilei Limbii Materne, la Cernăuți a fost omagiată memoria jurnalistului și patriotului Nicolae Toma, fost redactor-șef al ziarului „Zorile Bucovinei”, recunoscut pentru dedicarea sa de peste patru decenii în apărarea limbii române, identității naționale și valorilor culturale din nordul Bucovinei. Zorile Bucovinei, 22 februarie
  6. De Ziua Internațională a Limbii Materne, românii din Ucraina atrag atenția că, în lipsa unor soluții și a sprijinului României, există riscul ca din 2027 să rămână fără majoritatea liceelor cu predare în limba română, ceea ce le-ar afecta grav dreptul la educație în limba maternă și identitatea culturală. Zorile Bucovinei, 21 februarie
  7. Ziua Internațională a Limbii Materne a fost sărbătorită în comunitatea românească din Maramureșul Istoric (Transcarpatia) prin evenimente organizate la școli și muzee din Slatina și Biserica Albă, unde elevii au demonstrat atașamentul față de limba română prin poezie, cântec și evocarea tradițiilor, fiind alături de ei reprezentanții consulatului României la Slatina. Interregio News, 22 februarie
  8. Școlile cu predare în limba română din regiunea Cernăuți se confruntă cu un deficit grav de cadre didactice și cu riscul reducerii drastice a liceelor din 2027, pe fondul reformei educației, în timp ce comunitatea românească solicită sprijin diplomatic și excepții similare celor acordate altor regiuni pentru a-și putea păstra rețeaua școlară. BucPress, 22 februarie
  9. Biserica Ortodoxă Rusă susține separatismul transnistrean prin decorarea liderului separatist Vadim Krasnoselski cu Ordinul Bisericii Ortodoxe Ruse al cneazului Daniil al Moscovei, prin acest gest fiind din nou confirmată influența și implicarea directă a bisericii ruse și implicit a Federației Ruse în afacerile interne ale Republicii Moldova. Ziua, 22 februarie
  10. În comuna Ostrița, regiunea Cernăuți, a avut loc cea de-a V-a ediție a Festivalului de poezie „Grigore Vieru”, dedicat elevilor din școlile cu predare în limba română din Ținutul Herța. Peste 70 de copii au participat, recitând poezii și cântând pe versurile poetului Grigore Vieru. BucPress, 23 februarie
  11. Comisia de politică externă a Senatului a evidențiat, în unanimitate, necesitatea ca, pe parcursul procesului de negocieri de aderare Ucraina – UE, să se păstreze identitatea națională a etnicilor români de către autoritățile de la Kiev. Mesagerul de Covasna, 24 februarie
  12. Autoritățile de la Chișinăul a cerut în cadrul unei runde de negocieri pentru reglementarea regiunii separatiste ca, din 1 septembrie 2026, toate școlile „moldovenești” din Transnistria să treacă la predarea în limba română, dar Tiraspolul, prin Vitali Ignatiev, a respins condiția, invocând „dreptul oamenilor de a-și alege limba”. TVR Moldova,  26 februarie 

DIASPORA 

  1. Wizz Air va introduce, din data de 30 martie 2026, un zbor direct între orașul Brindisi, regiunea Puglia din Italia și București, cursa urmând să fie menținută pe durata sezonului estival, până la 23 octombrie. Compania va opera legătura de două ori pe săptămână. Rotalianul, 24 februarie 
  2. Curtea bisericii românești Sf. Daniil Sihastrul din Piacenza (Italia) a ajuns să fie vandalizată aproape în fiecare seară de către imigranți nord-africani care consumă alcool și provoacă pagube. Preotul paroh Gheorghe Iurie Ursachi cere Primăriei instalarea unei camere de supraveghere și intensificarea controalelor nocturne. Rotalianul, 22 februarie
  3. Cultura românească, celebrată în Italia: joi, 19 februarie 2026, în centrul Romei, la Mercati di Traiano – primul muzeu de arhitectură antică din lume, s-a deschis expoziția dedicată lui Constantin Brâncuși, la 150 de ani de la nașterea sa. Gazeta Românească, 20 februarie 
  4. Statistici privind migrația și retromigrația românilor:
  • Potrivit Eurostat România are cea mai mare diasporă din UE. Dacă în trecut Italia și Spania dominau clasamentul destinațiilor, în ultimii ani Germania și Marea Britanie au devenit principalul pol de atracție;
  • Numărul românilor stabiliți în Germania s-a dublat în ultimul deceniu, de la aproximativ 450.000 la peste 900.000, potrivit Oficiului Federal de Statistică german. Iar cifrele reale sunt mai mari, întrucât românii care au obținut cetățenia germană nu mai apar în statistici ca străini;
  • În Regatul Unit, comunitatea românească a depășit pragul simbolic de un milion de persoane. Estimările diplomatice vorbesc chiar de aproximativ 1,2 milioane. Potrivit ambasadorului României la Londra, Laura Popescu, Londra a devenit a treia capitală din lume cu cei mai mulți vorbitori de limba română, după București și Chișinău;
  • Aproximativ 220.000 de români au revenit în țară anul trecut, potrivit datelor oficiale. Ziarul Românesc, 21 februarie
  1. Nistor Becia, psiholog român originar din județul Caraș-Severin, a fost decorat de Prințul William cu titlul de Membru al Ordinului Imperiului Britanic și numit Locotenent Adjunct al Reprezentantului Regele Charles al III-lea în comitatul West Glamorgan, recunoaștere acordată pentru implicarea sa în domeniul sănătății mintale, după 18 ani de activitate în Marea Britanie. TVR Info, 25 februarie