CELE MAI IMPORTANTE ȘTIRI

  1. Proclamarea locală a canonizării Sfintei Magdalena, româncă originară din Valea Timocului, a reunit la Mănăstirea Mălainița din Serbia înalți ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române și oficialități într-o ceremonie solemnă dedicată afirmării identității și continuității ortodoxe a românilor din regiune (Doxologia, 14 septembrie). Prezent la eveniment, directorul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni a declarat că „limba vlahă este un rudiment al politicilor staliniste, ateiste, comuniste, la fel cum a fost în Ucraina sau Republica Moldova [referitor la așa-zisa limbă moldovenească]” (Vocea Basarabiei, 15 septembrie). Opinia oficialului român vine în contextul în care Belgradul încearcă inventarea și susținerea unei minorități așa-zis „vlahe” în Timoc prin transformarea particularităților locale într-o identitate separată de cea românească. (Adevărul, 20 februarie)
  2. În fața presiunilor diplomatice ale României, clasa I cu predare în limba română din localitatea Orlivka (Cartal, sudul Ucrainei) s-a redeschis. Amintim că respectiva clasă a funcționat doar patru zile, fiind desființată la presiunea autorităților locale. Libertatea, 18 septembrie

ROMÂNII MINORITARI DIN ROMÂNIA

  1. De sărbătoarea „Înălțării Sfintei Cruci” (14 septembrie), autoritățile civile și militare, alături de localnici, i-au comemorat pe cei 157 de români din comuna Ip (județul Sălaj) masacrați în anul 1940 de către trupele maghiaro-hortyste după ocuparea părții de nord a Transilvaniei, în urma Dictatului de la Viena. Agerpres, 14 septembrie
  2. Eroul național Avram Iancu a fost comemorat la Carei, în fața bustului său, la 154 de ani de la moartea sa. Buletin de Carei, 13 septembrie

MINORITĂȚI ETNICE (EXTINDEREA STATULUI MAGHIAR ÎN ROMÂNIA)

  1. U.D.M.R., alături de alte asociații maghiare, continuă omagierea unei persoane identificate cu acte reprobabile la adresa statalității românești, acordând fostului fotbalist și antrenor László Bölöni premiul „Urmánczy Nándor” pe anul 2026 (Szekelyhon, 13 septembrie). Urmánczy Nándor (1868-1940), politician, parlamentar și scriitor, originar din Toplița, a fost fondatorul, în 1918, al primei entități denumite Consiliul Național Secuiesc, organizație al cărei scop a fost să se opună unirii Transilvaniei cu România. De altfel, a militat pentru anularea Tratatului de la Trianon după Marea Unire. (EVZ, 5 octombrie)
  2. U.D.M.R. încă nu a dezvoltat, precum a susținut la Congresul organizat anul trecut, un chatbot de inteligență artificială denumit Transylvania GPT/ErdélyGPT menit, printre altele, să ajute etnicii maghiari din România să înțeleagă mai ușor documentele oficiale românești. Transtelex, 14 septembrie

MIGRANȚI ÎN ROMÂNIA

  1. Paradoxul pieței muncii din România: în timp ce are cea mai ridicată rată a șomajului în rândul tinerilor din Uniunea Europeană (31%), România continuă să importe sute de mii de muncitori din afara UE pentru a acoperi deficitul de personal. La finalul anului trecut, România avea circa 150 de mii de lucrători din afara Uniunii Europene activi și cu documentele în regulă, de aproape 13 ori mai mulți decât în 2015. Ziarul Financiar, 14 septembrie

COMUNITĂȚI ISTORICE

  1. Uniunea Etnicilor Români din Bulgaria nu a primit niciun răspuns de la autoritățile bulgare, române ori de la Uniunea Europeană pentru memorandumul trimis în anul 2023, prin care solicita drepturi elementare: să fie recunoscuți drept minoritate în Bulgaria, să poată studia limba română în școli ca limbă maternă și să dețină propria emisie radio și TV în limba română. Deși cei aproximativ 150 de mii de români din Bulgaria, după unele estimări, nu beneficiază de aceste drepturi, minoritatea bulgară din România (5.975 de membri) are reprezentare parlamentară și alocare de la bugetul de stat al României a sumei de 1,9 mil. euro. Romanian Global News, 16 septembrie
  2. S-au împlinit 34 de ani de când, în 14 septembrie 1992, Adunarea Eparhială de la Chișinău a decis reactivarea Mitropoliei Basarabiei. Basilica, 14 septembrie

DIASPORA

  1. 9.400 de nou-născuți cu mame românce s-au născut în cursul anului 2025, cei mai mulți după copiii cu mame italience, conform datelor prezentate în Italia. Curierul Italiei, 11 mai
  2. Din cele 40 de mii de persoane fără adăpost din capitala Italiei înscrise într-un program municipal de ajutor, 68% sunt străini, iar printre aceștia cetățenii români ocupă al doilea loc. Curierul Italiei, 27 august