CELE MAI IMPORTANTE ȘTIRI

  1. Finanțare românească pentru o companie maghiară! CEC Bank cofinanţează construcţia unei fabrici de ulei în localitatea Mihai Viteazu, judeţul Cluj, investiţie de aproximativ 45 de milioane de euro, care va avea o capacitate de procesare de 600 de tone de seminţe pe zi (Bursa, 7 octombrie). Din presa maghiară aflăm faptul că o companie ungară (KÉSZ) va construi respectiva fabrică de ulei, în numele unei cooperative agricole din regiune. (Kronika, 25 septembrie)
  2. Avertizând asupra riscului reducerii treptate a învățământului în limba maternă, reprezentanții comunităților românești din Cernăuți, Transcarpatia și Odesa solicită intervenția diplomatică urgentă a Bucureștiului pentru modificarea noului proiect ucrainean de lege privind educația minorităților (nr. 16119). Printr-un set amplu de amendamente trimis autorităților române, aceștia cer garanții clare pentru menținerea unei rețele de școli cu predare integrală în limba română până la nivel liceal, exceptarea acestora de la pragurile demografice generale și eliminarea modelului de predare bilingvă. Bucpress, 08 octombrie
  3. Interpret maghiar în Parlamentul României sau o altă încercare de a oficializa limba maghiară în România. Președintele interimar al Partidului Forța Civică Maghiară, József Kulcsár-Terza, ales deputat de Covasna pe listele U.D.M.R., dorește să marcheze Ziua Națională a României din acest an printr-o revendicare ce urmărește oficializarea limbii maghiare la cel mai înalt nivel, deputatul solicitând „o traducere oficială de la 1 decembrie, pentru că voi folosi limba mea maternă în ședințele comisiei parlamentare …”  Szekelyhon, 8 octombrie

ROMÂNII MINORITARI DIN ROMÂNIA

  1. În data de 24 octombrie, Fundația „Mihai Viteazul” organizează la Sfântu Gheorghe cea de-a X-a ediție a Balului Costumului Popular. Desfășurată la Leonor Ballroom, manifestarea marchează 36 de ani de activitate a organizației și propune o seară autentică dedicată muzicii, jocului și portului românesc. Mesagerul de Covasna, 8 octombrie

MINORITĂȚI ETNICE (EXTINDEREA STATULUI MAGHIAR ÎN ROMÂNIA)

  1. Ungaria are o cotă anuală de creștere pe piața românească. Statul vecin este cel mai important furnizor străin pe piața lactatelor din România. Produsele maghiare au reprezentat 67-78% din volumul de produse lactate achiziționate de România din străinătate între 2014 și 2025. România a importat produse lactate în valoare de un miliard de euro în 2025, în mare parte din Ungaria. Kronika, 4 octombrie
  2. Ministerul Relațiilor Sociale și Culturii (TKKM) de la Budapesta a anunțat o nouă licitație pentru sprijinirea presei maghiare din străinătate. 200 de milioane de forinți (537.000 de euro), fonduri nerambursabile, vor fi distribuiți către presa online de limbă maghiară care operează în așa numitul Bazin Carpatic, în afara granițelor Ungariei. Transtelex, 5 octombrie
  3. Universitatea Sapientia Maghiară din Transilvania (EMTE), instituția de învățământ stipendiată de Budapesta, a împlinit 25 de ani de funcționare. Rectorul Universității a declarat că aproape 2.500 de studenți (circa un sfert dintre tinerii care studiază în prezent în limba maghiară în România) și aproximativ 230 de profesori cu normă întreagă vor începe noul an universitar la cele patru locații de învățământ ale universității mai sus menționate. Noul premier maghiar a transmis printr-o scrisoare către conducerea EMTE „că tratează sprijinul în continuare al maghiarilor din Transilvania și Sapientia ca o prioritate”. Háromszék, 5 octombrie
  4. În satul Gheorghieni (com. Feleac, jud. Cluj) au fost „oficializate denumirile tradiționale ale străzilor” doar în limba maghiară. Viceprimarul de la U.D.M.R., susținut de consiliul local al Comunei Feleac (cu peste 80% populație de origine nemaghiară) a aprobat solicitarea organizației locale a U.D.M.R. privitoare la denumirea străzilor. Se pare că modelul de indicatoare bilingve este considerat depășit de către unii oficiali maghiari, ce doresc ca „modelul Gheorghieni” să fie preluat și de alte unități teritorial-administrative din Transilvania! Kronika, 8 octombrie

MIGRANȚI ÎN ROMÂNIA

  1. Avertizând asupra riscurilor de coeziune socială generate de prezența tot mai numeroasă a muncitorilor non-UE, primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, a solicitat introducerea unor teste obligatorii de limbă și cultură civică, menite să asigure un nivel minim de integrare și să prevină eventualele tensiuni din societate. Cluj Capitala, 4 octombrie
  2. Partidul AUR a solicitat Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI) să clarifice situația a 7.582 de cetățeni străini care, potrivit cifrelor prezentate de partid, au fost depistați în situație ilegală, dar nu au fost îndepărtați din România. Știri pe Surse, 2 octombrie

COMUNITĂȚI ISTORICE

  1. Institutul Cultural Român lansează  concursul de eseuri „Eu și România”, adresat copiilor și tinerilor români din comunitățile istorice, inclusiv din Republica Moldova, precum și din diaspora. Tema ediției din acest an este „România din inima mea”, iar participanții sunt invitați să își exprime, prin eseuri însoțite, opțional, de desene, propriile gânduri, amintiri și sentimente legate de România. I.C.R., 5 octombrie
  2. Deși autoritățile din Cernăuți au acordat numeroase distincții și titluri de onoare personalităților locale cu prilejul aniversării a 618 ani de la atestarea documentară a orașului, tocmai în timpul domniei lui Radu cel Bun, niciun etnic român nu a fost inclus pe lista premianților anunțată de primarul Roman Kliciuk. Zorile Bucovinei, 5 octombrie
  3. Un important organism European solicită Greciei să conserve patrimoniul cultural-identitar aromân, în fața acestei decizii istorice, o organizație din Grecia ce clamează că reprezintă populația aromână din această țară se declară împotrivă! Obiectul reacției îl reprezintă adoptarea de către Consiliul Europei, la inițiativa mai multor parlamentari români , a Rezoluției 2674 (2026) care solicită autorităților grecești să investească în conservarea patrimoniului vlah din nordul Greciei. Federația Panelenică a Asociațiilor Culturale Vlahe a transmis o scrisoare de protest către ministrul elen al afacerilor externe, Giorgios Gerapetritis, exprimându-și opoziția față de acest raport și solicitând să fie informată cu privire la acțiunile pe care guvernul grec intenționează să le întreprindă. Federația caracterizează recomandările rezoluției drept „fără obiect” și respinge orice încercare de a-i prezenta pe parlamentarii români drept „patroni și protectori ai elenismului vorbitor de vlahă”. Epiruspost, 5 octombrie
  4. Harta învățământului românesc din Ucraina sau ce a mai rămas de apărat! Departamentul pentru Românii de Pretutindeni (DRP) a anunțat organizațiile selectate pentru derularea Programului „Susținerea educației în limba română în Ucraina – 2026”. Potrivit listelor publicate, programul vizează acordarea de burse pentru: 6.682 de elevi, 2.815 cadre didactice și 111 studenți din regiunile Cernăuți, Odesa și Transcarpatia. Bucpress, 6 octombrie
  5. La Ujgorod (Transcarpatia) va avea loc între 22 și 24 octombrie întâlnirea reprezentanților comunităților naționale din regiune, inclusiv a celei române, cu participarea unor delegați ai Consiliului Europei, OSCE și a statului ucrainean, pe marginea situației comunităților etnice din regiune. Bucpress, 6 octombrie
  6. Primind la București o delegație a Vicariatului Timocului din Serbia, Patriarhul Daniel i-a decorat pe clericii locali pentru eforturile lor pastoral-misionare și de păstrare a identității naționale. În cadrul întâlnirii, liderul delegației, părintele Boian Aleksandrović, a subliniat deschis că sprijinul activ al Bisericii Ortodoxe Române este instrumentul esențial care asigură supraviețuirea comunității istorice românești din regiune în fața presiunilor asimilaționiste. Ziarul Lumina, 8 octombrie

DIASPORA

  1. Peste 5,1 milioane de români trăiesc în prezent în țările europene, formând comunități masive în Marea Britanie, Italia, Spania și Germania, numărul plecărilor din 2025 atingând un nivel record pentru ultimele trei decenii din cauza migrației economice (54.900 români plecați). Pe plan intern, acest fenomen accelerează declinul și îmbătrânirea demografică, scăderea populației României sub 19,1 milioane de locuitori nefiind atenuată prin politici publice asumate, doar prin importul de imigranți din state non-UE. G4Media, 3 octombrie
  2. Hans-Thomas Tillschneider, etnic șvab din regiunea Banatului, a cărui familie a emigrat în Germania în perioada comunistă, a obținut funcția de vicepreședinte al Parlamentului din landul german Saxonia-Anhalt din partea partidului AfD. Ziarul Românesc, 7 octombrie