CELE MAI IMPORTANTE ȘTIRI

  1. O scurgere masivă de documente interne rusești dezvăluie modul în care eparhii, clerici și politicieni din Republica Moldova, inclusiv din Găgăuzia și regiunea transnistreană, au solicitat și obținut finanțări de milioane de ruble de la Moscova pentru Mitropolia Moldovei. Printre beneficiarii acestor fonduri, intermediate adesea cu sprijinul Ambasadei Rusiei la Chișinău, se numără figuri cunoscute pentru discursul lor pro-rus, precum episcopul Marchel de Bălți, episcopul Sava de Tiraspol, preotul Nicolai Florinschi și fostul deputat Fiodor Gagauz. Această rețea de sprijin financiar, derulată în principal prin „Casa Compatrioților din Moscova”, funcționează ca un instrument strategic de soft power al Kremlinului, menit să își consolideze influența geopolitică și să susțină interesele Bisericii Ortodoxe Ruse în regiune. RISE Moldova, 21 septembrie
  2. „Partia Neamului Românesc”-partidul românilor din Valea Timocului, condus de doctorul Predrag Balašević a semnat o  declarație de susținere pentru lista „Aleksandar Vučić – Serbia Unită” la alegerile parlamentare din Serbia ce vor avea loc în 25 octombrie. Predrag  Balašević a manifestatat până acum o atitudine de apărare a identității românilor din Timoc iar motivația declarată a acestei  alianțe cu partidul de guvernământ este miza unui loc de deputat în parlamentul de la Belgrad. Timpul va dovedi dacă această raliere neașteptată va fi benefică românilor din Timoc! Politika, 17 septembrie
  3. Parlamentari români din APCE, din grupuri politice diferite, au reușit să introducă într-un text oficial al Adunării Parlamentare a Consiliului European o exigență la adresa autorităților din Grecia în ceea ce îi privește pe aromâni, pentru a „investi în prezervarea patrimoniului (moștenirii culturale) Vlah” din această țară, în ciuda unei opoziții puternice din partea unor parlamentari eleni. Aromânii din Grecia sunt expuși la un intens proces de asimilare, școlile și bisericile susținute de România, timp de aproape un secol, au fost închise de către statul elen în 1946. Juridice, 1 octombrie. 

ROMÂNII MINORITARI DIN ROMÂNIA

  1. Fundația „Mihai Viteazul” organizează la Sfântu Gheorghe în perioada 3-4 octombrie cea de-a XII-a ediție a Festivalului Național Coral „George Sbârcea”, eveniment ce va reuni ansambluri de amatori și profesioniști din mai multe județe, integrând totodată o componentă academică de dezbatere privind rolul patrimoniului muzical coral românesc în păstrarea identității naționale. Mesagerul de Covasna, 28 septembrie
  2. Desfășurată pe parcursul a două zile, ediția din acest an a caravanei „Satele Unite ale Sătmarului” a marcat Ziua Satului Românesc printr-un amplu pelerinaj cultural, religios și patriotic prin mai multe localități din județul Satu Mare, acțiunea încheindu-se cu depuneri de coroane la monumentele eroilor, plantarea unui stejar simbolic la Săuca și un spectacol folcloric susținut de artiști cunoscuți. Buletin de Carei, 28 septembrie
  3. La Presa Universitară Clujeană a fost tipărită recent o lucrare de doctorat despre istoria românilor din centrul țării scrisă de Tatiana Scurtu sub coordonarea dr. Cornel Sigmirean. Cartea a fost publicată cu sprijinul financiar al Consiliului Județean Covasna la propunerea Ligii Cultural-Creștină „Andrei Șaguna” Sfântu Gheorghe. Mesagerul de Covasna, 30 septembrie

MINORITĂȚI ETNICE (EXTINDEREA STATULUI MAGHIAR ÎN ROMÂNIA)

  1. O analiză politică recentă critică nominalizarea lui Ötvös Koppány Bulcsú pentru portofoliul Culturii în cabinetul propus de Siegfried Mureșan, întrucât acesta a gestionat deficitar din punct de vedere al securității expoziția „Aurul Principilor”, ignorând cerințele legale pentru a facilita prezentarea patrimoniului maghiar în orașe din Transilvania, fapt ce a fost interpretat drept o dovadă a subordonării intereselor culturale ale României rețelei de influență ale Budapestei. Romeo Couti, 27 septembrie
  2. Deputații PNL și USR au votat pentru adoptarea unui proiect inițiat de UDMR care prevedea menținerea dreptului de utilizare a limbii unei minorități naționale în administrația locală, chiar și în cazul în care ponderea acesteia scade sub pragul de 20%. Practic, proiectul inițiat de UDMR, susținut de PNL și USR, oficializa de jure limba maghiară în România. Reamintim că proiectul, care avea raport de respingere, nu a fost în cele din urmă adoptat de deputați. Rgn Press, 24 septembrie 
  3. Prezenți la Festivalul Dansurilor Ceangăești din satul băcăuan Arini, oficialii maghiari au reafirmat angajamentul Budapestei de a proteja așa-zisul „ADN-ul cultural maghiar” din regiune, promovând-o pe doamna primar din partea UDMR al comunei, drept un „un simbol al maghiarilor ceangăi din ce în ce mai puternici și mai conștienți de sine”, în pofida datelor demografice oficiale care indică o populație majoritar românească (la ultimul recensământ din 2021, în comuna Găiceana s-au declarat români aproape 83% din populație, în timp ce doar 12% s-au declarat maghiari). Csango, 26 septembrie
  4. În acest an, UDMR a organizat „Școala Politică Ardeleană” (dedicată tinerilor interesați de spectrul politic) în format restrâns fără fondurile Fundației Mathias Corvinus Collegium (MCC), unul dintre fondatorii școlii, de altfel, a cărui finanțare a fost tăiată de noul executiv maghiar din cauza afilierii cu Fidesz, partidul condus de fostul premier Viktor Orban. Transtelex, 1 octombrie
  5. „UDMR  înțelege furia/revolta poporului maghiar din Transilvania față de inflație, creșterile de TVA și creșterile de taxe locale”, a declarat Hunor Kelemen. Politicianul maghiar recunoaște  că ar fi o „provocare serioasă depășirea  pragului de cinci procente” pentru organizația sa politică  dacă ar avea loc alegeri anticipate. Liderul maghiar, deși participant activ în actul de guvernare din România e totuși de  părere că: „pentru cineva ce analizează politica românească din exterior aceasta apare drept imatură,  semănând cu o farsă”. Maszol, 1 octombrie
  6. Aflată la Târgu Mureș, deputatul originar din Transilvania, Kinga Kalázdi-Kerekes, unul din liderii partidului de guvernământ Tisza, a anunțat o schimbare de viziune în relația cu maghiarii din România, vizând „eliminarea dependenței politice față de anumite partide de la Budapesta”. Într-un interviu acordat presei maghiare, ea a dat asigurări că granturile guvernamentale pentru educație și cultură vor continua, însă exclusiv printr-un sistem „transparent și echitabil, în care loialitatea politică nu este importantă”. Pe plan politic, reprezentanta Tisza a clarificat că nu va încuraja sciziunile și nu va crea o concurență pentru UDMR, recunoscută drept principala forță reprezentativă din Transilvania. De asemenea, Kalázdi-Kerekes a punctat ferm că apărarea eficientă a drepturilor minorității necesită, în mod obligatoriu, „construirea unei relații constructive de colaborare directă cu Guvernul României.”  Transtelex, 30 septembrie

MIGRANȚI ÎN ROMÂNIA

  1. Peste 5.000 de străini (din afara Uniunii Europene) aflaţi ilegal în România au fost depistaţi de poliţiştii de imigrări în primele opt luni ale anului, majoritatea fiind din Nepal şi Sri Lanka. Polițiștii de imigrări au emis 1.135 de decizii de returnare, cu termen de plecare voluntară de 15 zile sau 30 de zile. Peste 148.000 de străini aveau permis de şedere în scop de muncă la finalul anului 2025, în contextul în care Guvernul a aprobat un contingent de 000 de lucrători străini nou-admişi pe piaţa forţei de muncă din România pentru anul 2026. Economica, 24 septembrie 

COMUNITĂȚI ISTORICE

  1. Infrastructura Liceului nr. 1 din Pătrăuții de Sus (regiunea Cernăuți) a fost modernizată prin reabilitarea acoperișului, proiect implementat cu sprijinul financiar al Guvernului României, prin intermediul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni. Bucpress, 27 septembrie
  2. Patriarhia Română a trecut „Biserica Ortodoxă Română din Ucraina” pe site-ul său oficial și recunoaște public „persecuția deschisă” a autorităților de la Kiev asupra românilor ortodocși. R3media, 29 septembrie
  3. În perioada 9-11 octombrie 2026, filiala din Szeged a Institutului Cultural Român de la Budapesta va derula un program de promovare a cinematografiei naționale contemporane, oferind publicului proiecția a trei producții recente de succes: „Fiord” de Cristian Mungiu, „Pierderea conștiinței” de Igor Cobileanski și filmul biografic „Cravata Galbenă”. Foaia Românească, 28 septembrie
  4. În data de 27 septembrie, Fundația corală „Pentru Muzică” din Jula a găzduit în Catedrala Episcopală „Sf. Nicolae” un concert de muzică sacră susținut de corul local „Pro Musica” și de grupul vocal „Sf. Ioan Cucuzel”, alcătuit din preoți și teologi din Arad sub conducerea seminaristului Rareș Alb. Foaia Românească, 30 septembrie
  5. În data 24 octombrie 2026 la Mănăstirea Putna vor fi pomeniți românii din Ucraina căzuți în război. Slujba de parastas va avea loc la solicitarea membrilor comunității românești din Ucraina, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților. Bucpress, 29 septembrie
  6. Numărul studenților înscriși la cursurile Lectoratului de limbă română al Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava (USV), găzduit de Universitatea Națională „Yuriy Fedkovych” din Cernăuți (UNYF), Ucraina, a crescut cu 18% față de anul universitar precedent (144 de cursanți versus 118). Bucpress, 29 septembrie

DIASPORA

  1. Părinții elevilor străini din Italia care au dificultăți de integrare și nu cunosc suficient limba italiană ar putea fi obligați să urmeze cursuri gratuite de limbă. Dacă refuză, riscă amenzi cuprinse între 200 și 1.000 de euro, potrivit noului decret privind școala aprobat de Guvernul italian. Observator News, 25 septembrie
  2. O nouă biserică ortodoxă românească a fost inaugurată în Italia, la Verona, unde ceremonia de sfințire a reunit șase episcopi, aproximativ 50 de preoți ortodocși, reprezentanți ai autorităților și numeroși credincioși. Rotalianul, 27 septembrie
  3. Un om de afaceri român a ajuns să dețină o mare parte din proprietățile din centrul orașului elvețian Lugano, un ziar local pentru care a acordat un interviu, descriindu-l drept cel care „a cumpărat jumătate din Lugano”. Știri pe Surse, 29 septembrie
  4. Orașul Gelsenkirchen din Germania a introdus măsuri împotriva „migrației sărăciei” din România și Bulgaria. Localitatea germană găzduiește 12.000 de cetățeni români și bulgari (mulți dintre aceștia de etnie rromă), iar autoritățile au introdus noi măsuri pentru combaterea fraudei sociale și a utilizării abuzive a locuințelor neglijate. Libertatea, 30 septembrie