CELE MAI IMPORTANTE ȘTIRI

  1. Parchetul General din România a deschis o anchetă penală pentru acuzații de tortură și abuz în serviciu la care este supusă familia Samson, în special cele două fiice ale familiei, Sara și Tiana, de către Socialtjänsten Hässleholms din Suedia. Tribuna, 7 iulie
  2. Ministerul Afacerilor Externe al Ungariei l-a rechemat intempestiv din funcție pe István Dolhai, consulul general de la Miercurea Ciuc, printr-un scurt e-mail și fără explicații oficiale, decizia fiind interpretată ca un prim semnal al noii puteri de la Budapesta privind schimbarea strategiei diplomatice și demontarea rețelei de influență instituite de Viktor Orbán în relația cu UDMR. Szekelyhon, 8 iulie
  3. Parlamentarii USR de Diaspora, deputatul Iulian Lorincz şi senatorul Cătălin Bochileanu, au depus o iniţiativă legislativă care le conferă cetăţenilor străini căsătoriţi cu români dreptul de a solicita cetăţenia română, chiar dacă nu domiciliază în România. Proiectul modifică Legea cetăţeniei, astfel încât persoanele căsătorite şi care convieţuiesc în străinătate cu cetăţeni români să poată solicita cetăţenia română, cu condiţia ca mariajul să fie înregistrat în registrele româneşti de stare civilă de cel puţin 10 ani. Digi24, 7 iulie

ROMÂNII MINORITARI DIN ROMÂNIA

  1. Sărbătoarea tradițională „Sîntilia Zăbălenilor” a avut loc pe 12 iulie în localitatea Zăbala, județul Covasna, fiind organizată de Asociația Cultural Creștină „Căciula” pentru a celebra folclorul autentic și vechiul obicei pastoral al coborârii ciobanilor de la munte în preajma Sfântului Ilie. Mesagerul de Covasna, 8 iulie
  2. Consiliul Județean Harghita a finanțat în acest an, precum și în 2023, 2024 și 2025, asociații din județ preocupate de conservarea porturilor populare și costumelor tradiționale. Printre asociațiile finanțate sunt și asociații românești. Ziar Harghita, 8 iulie

MINORITĂȚI ETNICE (EXTINDEREA STATULUI MAGHIAR ÎN ROMÂNIA)

  1. Președintele Consiliului Județean Covasna, Sándor Tamás, este acuzat că ascunde o casă de odihnă luxoasă în incinta unui imobil public din Sfântu Gheorghe, prezentat oficial ca „Centru Județean de Informare, Îndrumare și Documentare”, situație ce ridică semne de întrebare cu privire la transparența și modul de utilizare a fondurilor publice de către administrația UDMR din Covasna. Presa Liberă, 6 iulie

MIGRANȚI ÎN ROMÂNIA

  1. În prezent, aproximativ 7% din populația Bucureștiului este alcătuită din emigranți. Motivul principal invocat este cel al „găsirii unui loc de muncă”, însă dacă ritmul de creștere al populației de emigranți, se menține ca în prezent, în 2031 ar fi posibil ca aproximativ 25% din populația Bucureștiului să fie alcătuită din emigranți. Din 2016 și până în prezent, populația emigrantă a crescut de cinci ori, însă anul trecut (2025) ponderea acesteia a crescut cu 30%. Radio România Actualități, 21 ianuarie

COMUNITĂȚI ISTORICE

  1. Departamentul pentru Românii de Pretutindeni a deschis oficial cea de-a XVII-a ediție a Programului de Tabere „ARC” 2026, un proiect național de tradiție care oferă în acest an un număr record de 9.000 locuri gratuite în opt localități din țară pentru copiii și tinerii din diaspora și comunitățile istorice, având ca scop promovarea limbii, culturii și identității românești. BucPress, 7 iulie

DIASPORA

  1. Pentru că românii reprezintă una dintre cele mai bine integrate și active comunități din Spania, Guvernul spaniol pregătește noi măsuri pentru a le facilita integrarea, accesul la locuințe, recunoașterea studiilor și participarea pe piața muncii, afirmă Pilar Cancela, secretar de stat pentru Migrație în cadrul Ministerului Incluziunii, Securității Sociale și Migrației din Spania. Mediafax, 6 iulie
  2. La doar 16 ani, Carina Giorgiu, elevă a „École de Danse de l’Opéra National de Paris”, devine prima româncă membră a corpului de balet al Operei Naționale din Paris. După ce adolescenta a impresionat publicul în calitate de solistă în spectacolul „Soir de Fête”, i s-a oferit un contract de angajare în cadrul Operei Naționale din Paris. Libertatea, 6 iulie
  3. Senatul Italian a aprobat în unanimitate proiectul de lege privind raporturile dintre Statul Italian și Episcopia Ortodoxă Română din Italia, prin care comunitatea ortodoxă română din Italia poate beneficia de recunoaștere deplină ca și cult religios. Efectele acestei recunoașteri vizează organizarea mai eficientă a parohiilor și a comunităților monahale, educația religioasă a copiilor și tinerilor, asistența religioasă în spitale și închisori, activitatea social-filantropică și colaborarea instituțională cu autoritățile italiene. Recunoașterea va intra în vigoare după promulgarea legii de către Președintele Italiei. Rotalianul, 1 iulie